Tulburarea obsesiv-compulsiva: Simptome, Tratament
Tulburarea obsesiv-compulsiva este o afectiune care se manifesta prin ganduri (obsesii) si comportament (compulsie) necontrolabil si recurent. Persoana care are aceste ganduri si comportamente, simte nevoia de a le repeta constant.
Acest tip de tulburare este atat de intensa inca poate interveni in activitatile de zi cu zi ale unei persoane si poate provoca un nivel semnificativ de stres si suferinta.
Pentru persoanele care incearca sa ignore sau sa opreasca obsesiile, acestea nu fac altceva decat sa creasca nivelul de stres si anxietate. In cele din urma, se simt nevoite sa practice acele activitati compulsive pentru a mai atenua starea de stres.
Tulburarea obsesiv-compulsiva tinde sa aiba o anumita tema, de exemplu teama de microbi. Pentru a diminua teama de contaminare, persoana poate sa se spele pe maini in mod complusiv, pana cand isi poate face rani.
Persoanele care sufera de tulburarea obsesiv-compulsiva pot simti rusine din cauza situatiei lor. Vestea buna insa, este ca exista tratament eficient pentru acest tip de tulburare.
Semnele si simptomele tulburarii obsesiv-compulsive
Tulburarea obsesiv-compulsiva include de obicei atat obsesiile cat si compulsiile. Este posibil insa, ca o persoana sa prezinte doar simptome de obsesie sau doar simptome legate de compulsie.
In unele cazuri, persoanele cu aceste simptome nu realizeaza prezenta lor, dar le consuma totusi din timpul alocat activitatilor de zi cu zi, activitatilor sociale sau cele de la locul de munca.
Simptome obsesive
Obsesiile prezente in tulburarea obsesiv-compulsiva sunt nedorite, repetate, persistente. Acestea se manifesta prin dorinte, impulsuri sau imagini care sunt intruzive si care produc anxientate si stres. Aceste obsesii apar de obicei in momentul in care se doreste efectuarea unei diferite activitati.
Deseori obsesiile au anumite teme, cum ar fi:
- Necesitatea de a avea lucrurile aranjate intr-un anumit fel si de a fi simetrice;
- Frica de contaminare sau frica de murdarie;
- Ganduri agresive despre vatamarea altor persoane sau a propriei persoane;
- Ganduri nedorite care pot include subiecte religioase, sexuale sau agresive.
Cateva exemple ale semnelor si simptomelor mentionate mai sus ar putea include:
- Din cauza fricii de a fi contaminata, persoana afectata nu atinge obiectele deja atinse de alte persoane;
- Dubii legate de inchiderea usii sau a aragazului;
- Nivel ridicat de stres atunci cand obiectele nu sunt aranjate intr-un anumit fel sau nu sunt pozitionate cu fata spre o anumita directie;
- Ganduri legate de strigarea unor obscenitati sau de a actiona intr-un mod neadecvat;
- Evitarea anumitor situatii care pot declansa obsesiile, cum ar fi strangerea de mana;
- Stres provocat de aparitia in minte a unor imagini sexuale nedorite sau a gandurilor de a rani pe cineva sau pe sine.
Simptome compulsive
Compulsiile din tulburarea obsesiv-compulsiva se refera la nevoia de a efectua anumite activitati in mod repetat. Aceste actiuni repetitive sunt menite sa reduca anxietatea aparuta din cauza obsesiilor. Cu toate acestea, efectuarea acestor actiuni nu aduce placere, iar alinarea este doar temporara.
La fel ca in cazul obsesiilor, compulsiile au de obicei o tema anume, cum ar fi:
- Spalatul pe maini;
- Verificarea repetata;
- Numaratul;
- Totul sa fie ordonat;
- Crearea unei rutine stricte.
Exemple de semne si simptome ale compulsiilor includ:
- Spalatul pe maini pana la lezarea pielii;
- Verificarea usilor in mod repetat pentru a se asigura ca sunt incuiate;
- Verificarea aragazului in mod repetat pentru a se asigura ca este inchis;
- Numaratul in anumite tipare;
- Repetarea unei anumite fraze, rugaciuni sau a unui anumit cuvant;
- Aranjarea obiectelor (de exemplu conserve) in asa fel incat sa fie orientate toate cu fata intr-o anumita directie.
Tulburarea obsesiv-compulsiva apare de regula in adolescenta. Simptomele apar de obicei in mod treptat si tind sa varieze in severitate de-a lungul vietii. In general simptomele se agraveaza in momentul in care persoana sufera de un nivel ridicat de stres. Tulburarea obsesiv-compulsiva este considerata o tulburare care persista pe tot parcursul vietii.
Cauzele tulburarii obsesiv-compulsive
Cauzele acestei tulburari nu sunt cunoscute in totalitate. Teoriile principale includ:
- Cauza de natura biologica – Tulburarea obsesiv-compulsiva poate fi rezultatul unor schimbari de natura chimica in corp sau a functiilor cerebrale.
- Genetica – Aceasta tulburare poate avea si un component genetic, insa genele specifice nu au fost descoperite inca.
- Mediu – Anumiti factori de mediu cum ar fi infectiile au fost sugerate ca fiind un mecanism de declansare a tulburarii obsesiv-compulsive. Cu toate acestea, sunt necesare insa mai multe cercetari in acest domeniu.
Factori de risc asociati cu tulburarile obsesiv-compulsive
Factorii care pot creste riscul de a dezvolta sau de a declansa tulburarea obsesiv-compulsiva includ:
- Istoric familial – Persoanele care au parinti sau alti membri de familie diagnosticati cu aceasta tulburare, au un risc mai crescut de a dezvolta si ele aceasta afectiune.
- Evenimente stresante – Daca o persoana a suferit un eveniment stresant sau traumatic, atunci creste riscul de a dezvolta acest tip de tulburare. Reactiile la acel eveniment pot declansa ganduri intruzive, sau suferinta emotionala caracteristica tulburarii obsesiv-compulsive.
- Alte tulburari mintale – Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea o legatura cu alte probleme de sanatate mintala cum ar fi tulburare anxioasa, depresie, abuzul de substante, ticuri motorii.
Complicatii ale tulburarilor obsesiv-compulsive
Cateva dintre problemele rezultate in urma acestui tip de tulburare includ:
- Probleme de sanatate cum ar fi dermatita de contact, obtinuta in urma spalarii frecvente pe maini.
- Imposibilitatea de a se prezenta la munca, scoala sau activitati sociale;
- Probleme de relatie;
- Calitate redusa a vietii;
- Ganduri legate de suicid.
Nu exista o metoda sigura de a preveni aparitia tulburarii obsesiv-compulsive. Cu toate acestea, inceperea tratamentului cat mai devreme poate preveni inrautatirea problemei.
Diagnosticarea tulburarilor obsesiv-compulsive
Pentru a ajuta la diagnosticarea tulburarilor obsesiv-compulsive se pot efectua urmatorii pasi:
- Examen fizic – Acest control se efectueaza pentru a exclude alte probleme care ar putea cauza simptomele si pentru a verifica existenta posibilelor complicatii.
- Teste de laborator – Acestea pot include hemoleucograma completa pentru a verifica functia tiroidei si screening pentru alcool sau alte droguri.
- Evaluare psihologica – Aceasta include discutii legate de ganduri, sentimente, emotii, simptome si tipare comportamentale. Cu permisiunea persoanei afectate, medicul specialist poate vorbi si cu membrii de familie sau prieteni.
In unele cazuri, tulburarea obsesiv-compulsiva poate fi dificil de diagnosticat deoarece simptomele pot fi similiare cu cele ale tulburarii de personalitate obsesiv-compulsive, tulburari de anxietate, depresie, schizofrenie sau alte tulburari mintale.
Este posibila existenta tulburarii obsesiv-compulsive in acelasi timp cu alta tulburare mintala. Din acest motiv este importanta colaborarea cu medicul specialist pentru a primi un diagnostic exact si tratament corespunzator.
Tratament si terapii pentru tulburarile obsesiv-compulsive
Tulburarea obsesiv-compulsiva este tratata in general prin psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinatie ale celor doua. Cu toate ca tratamentul nu este curativ, acesta poate ajuta la controlul simptomelor. Unele persoane au nevoie de tratament pe tot parcursul vietii.
Cu toate ca majoritatea persoanelor cu aceasta tulburare raspund bine tratamentului, unele persoane continua sa prezinte simptome. Din acest motiv sunt cercetate constant metode mai eficiente de tratament.
O posibila forma de tratament ar fi stimularea cerebrala profunda, insa aceasta nu a fost testata amanuntit pentru tratarea tulburarii obsesiv-compulsive si poate prezenta anumite riscuri.
Este recomandat ca persoanele interesate de aceasta forma de tratament sa se consulte prima data cu medicul specialist.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
National Institute of Mental Health