Sindromul Burnout: Cauze si Simptome
Sindromul burnout sau epuizarea se refera la o stare constanta de oboseala, neajutorare si lipsa de motivatie. Acest sindrom apare cel mai des din cauza stresului constant, prezentat cel mai des la locul de munca.
Conform reviziei realizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii si anume ICD-11 (a 11 a revizie internationala de clasificare a bolilor), sindromul burnout este clasificat ca un fenomen ocupational si nu o problema medicala.
Acesta este descris drept: “Factori care influenteaza starea de sanatate sau prin care se pot contacta servicii medicale.” Care include motive pentru care persoanele afectate pot contacta serviciile medicale, dar care nu sunt clasate ca o boala sau problema de sanatate.
ICD-11 defineste acest sindrom ca o problema rezultata din stres cronic la locul de munca, care nu a fost gestionat cu succes. Acesta este caracterizat prin:
- Stare de epuizare sau secare de energie.
- Distantarea mentala de propriul loc de munca sau prezenta sentimentelor de negativism sau cinism fata de locul de munca.
- Eficienta profesionala redusa.
Acest sindrom se refera specific la fenomenul aparut in context ocupational si nu trebuie sa fie aplicat in descrierea experientelor in alte categorii ale vietii.
Sindromul burnout a fost inclus si in ICD-10 in aceeasi categorie, dar in ICD-11 definitia sindromului este mult mai detaliata.
Cu toate ca acest sindrom poate sa apara doar in context ocupational, efectele negative aparute pot afecta si alte parti ale vietii cum ar fi viata sociala sau cea familiala. Acesta poate provoca schimbari de lunga durata in corp, care pot face persoana afectata sa fie mai vulnerabila la boli.
Semne si simptome ale sindromului burnout
Majoritatea persoanelor au momente sau zile in care se simt supraincarcati cu responsabilitati, neajutorati sau neapreciati. Zile in care este necesara o determinare de fier doar ca sa se ridice din pat. Insa acele zile sunt rare. Persoanele care sufera de sindromul burnout prezinta aceste sentimente aproape in fiecare zi.
Epuizarea nu apare instant ci este un proces care creste si se agraveaza treptat. Din acest motiv, in stadiul initial, semnele si simptomele sunt aproape neobservabile. Tratarea simptomelor ca semnale de alarma, ca ceva ce trebuie schimbat, va ajuta la prevenirea stresului si a sindromului burnout.
Semnele si simptomele fizice ale acestui sindrom includ:
- Senzatie constanta de oboseala sau epuizare;
- Imunitate scazuta, persoana imbolnavindu-se mult mai des;
- Dureri de cap sau dureri musculare frecvente;
- Schimbarea tiparelor de somn si a apetitului.
Simptomele emotionale ale sindromului includ:
- Senzatie de esec si indoiala de sine;
- Pierderea motivatiei;
- Comportament negativ si cinic;
- Detasament – senzatia ca acea persoana este singura pe lume;
- Sentimentul de infrangere si neajutorare.
Schimbarile comportamentale includ:
- Retragerea de la responsabilitati;
- Izolarea fata de celelalte persoane;
- Procrastinare – persoana amana sau intarzie executia unei sarcini;
- Folosirea alcoolului sau a drogurilor pentru a face fata situatiei.
Diferenta dintre stres si burnout
Epuizarea poate fi rezultatul stresului continuu, insa nu este acelasi lucru cu starea de “prea mult stres”. Stresul in general implica notiunea de “prea mult”: Prea multe cerinte, prea multe responsabilitati, prea multa presiune pe umerii persoanei respective. Cu toate acestea, persoanele stresate isi pot imagina totusi ca s-ar simti mai bine daca ar avea totul sub control.
Comparativ cu stresul, burnout-ul implica notiunea de “prea putin” sau “nu este destul”. Persoanele care prezinta acest sindrom, de obicei nu au o speranta pozitiva de rezolvare a problemelor sau de schimbare a situatiei in care se afla. Daca prea mult stres face persoana sa simta ca se ineaca in responsabilitati, atunci burnout face ca persoana sa se simta secata.
Cateva diferente mai clare intre stres si burnout includ:
Stres / Burnout
- Caracterizat prin supraimplicare / Caracterizat prin retragerea de la responsabilitati.
- Emotii active / Emotii aplatizate.
- Stare de urgenta si hiperactivitate / Stare de neajutorare si lipsa de speranta.
- Pierderea energiei / Pierderea motivatiei, a idealurilor si a sperantei.
- Poate duce spre deces prematur / Poate face ca viata sa para ca nu merita traita.
Cauzele sindormului burnout
Sindromul de epuizare nu este provocat doar de stresul intalnit la locul de munca sau de prea multe responsabilitati. Exista si alti factori care contribuie la aparitia acestui sindrom, cum ar fi stilul de viata si personalitatea. Cum este petrecut timpul liber si cum este perceputa lumea, reprezinta un rol important in aparitia stresului.
Cauzele legate de locul de munca:
- Senzatia lipsei de control asupra muncii depuse;
- Lipsa de apreciere si recunoastere pentru munca depusa;
- Cerinte si asteptari suprasolicitante sau neclare;
- Munca monotona;
- Munca intr-un mediu haotic si stresant.
Cauze legate de stilul de viata:
- Prea mult timp petrecut muncind, fara sa existe timp si pentru relaxare sau socializare;
- Lipsa de relatii apropiate si de sustinere;
- Angajarea in prea multe responsabilitati, fara a cere ajutor;
- Dormitul prea putin.
Cauze legate de personalitate:
- Tendinte de perfectionism – rezultatul nu este niciodata satisfacator;
- Privire pesimista asupra propriei persoane si asupra lumii;
- Dorinta de a fi in control, evitarea delegarii sarcinilor;
- Personalitate care constant are obiective inalte de realizat.
Viata cu sindromul burnout
Persoanele care simt ca se indreapta spre epuizare si se simt lipsite de speranta trebuie sa realizeze ca au mai mult control asupra stresului decat cred ele initial. Exista pasi care pot ajuta la ameliorarea stresului si la redobandirea echilibrului in propria viata. Cel mai eficient pas este acela de a discuta cu alte persoane.
Contactul social este antidotul natural, care ajuta la eliminarea sau ameliorarea stresului.
- Discutia cu persoanele apropiate, cum ar fi partener, familie sau prieteni – Adesea, persoanele afectate nu doresc sa vorbeasca despre problemele lor deoarece au impresia ca devin o povara pentru persoanele din jur. Aceasta impresie este total gresita, cel mai frecvent, ascultatorii se simt flatati ca persoana in cauza are asa incredere in ei incat sa isi impartaseasca problemele. Persoanele afectate mai pot incerca si evitarea gandurilor negative in timpul liber si petrecerea lui in compania persoanelor apropiate, efectuand activitati pozitive si placute.
- Persoana mai sociabila cu colegii de munca – Dezvoltarea unor prietenii cu colegii de munca poate ameliora starea de stres. De exemplu, in timpul liber in loc sa se recurga la telefon se poate relationa cu colegii sau se pot programa activitati sociale dupa orele de munca.
- Limitarea contactului cu persoanele negative – Petrecerea timpului cu persoane negative, care se plang constant va afecta propria stare mentala si perceptie a lumii. Daca persoana negativa este coleg de munca, trebuie gasite metode de reducere a timpului petrecut impreuna.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
