Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Scleroza multipla: Tipuri, Simptome, Cauze

Scleroza multipla este o boala care afecteaza sistemul nervos central si care poate provoca un numar mare si variat de simptome.
scleroza multipla, afectiuni autoimune, mielina

Sursa: Pexels

Scleroza multipla este o boala care afecteaza sistemul nervos central si care poate provoca numeroase simptome.


Intrucat sceleroza multipla progreseaza diferit la fiecare persoana in parte, nu poate fi precizat cu exactitate cum va evolua aceasta boala.


In cazul sclerozei multiple, sistemul imunitar ataca mielina, invelisul protector al nervilor. Acest lucru provoaca inflamatie, tesut cicatricial sau chiar leziuni, ceea ce face ca semnalele trimise de creier sa ajunga mai greu in restul corpului.


Semnele si simptomele variaza in functie de amploarea distrugerii nervilor, motiv pentru care boala evolueaza diferit de la caz la caz. Unele persoane pot suferi de scleroza multipla severa si pot pierde abilitatea de a merge independent, in timp ce altele pot avea simptome mai usoare cum ar fi tulburari de vedere si amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor. In unele cazuri, persoana afectata poate prezenta perioade lungi de remisiune, fara a exista simptome noi.


Nu exista tratament curativ pentru scleroza multipla. Cu toate acestea, tratamentul disponibil poate ajuta recuperarea intr-o oarecare masura, poate modifica cursul bolii si poate gestiona simptomele.


Semnele si simptomele sclerozei multiple


Asa cum am mentionat mai sus, semnele si simptomele sclerozei multiple pot varia de la o persoana la alta, in functie de locatia si de nervii afectati. Adesea, simptomele aceste boli afecteaza miscarea prin:

  • Amorteala sau slabirea membrelor – de obicei incepe pe o singura parte a corpului sau la nivelul picioarelor si a trunchiului;
  • Senzatii de soc electric atunci cand sunt efectuate anumite miscari ale gatului;
  • Tremor, lipsa de coordonare si mers instabil.

Tulburarile de vedere sunt si ele frecvent intalnite si pot include:

  • Pierderea partiala sau completa a vederii, adesea acompaniata de durere in timpul miscarii ochilor. De obicei, ochii sunt afectati pe rand;
  • Vedere dubla prelungita;
  • Vedere incetosata.


Alte simptome ale sclerozei multiple mai pot include:

  • Tulburari de comunicare si limbaj;
  • Oboseala – aceasta putand afecta abilitatea persoanei de a functiona atat acasa, cat si la locul de munca. Oboseala este una dintre cele mai frecvente simptome ale sclerozei multiple;
  • Ameteala;
  • Senzatie de furnicaturi sau durere in anumite parti ale corpului;
  • Probleme vezicale – este posibil ca unele persoane sa aiba probleme cu golirea vezicii sau pot simti nevoia de a urina frecvent. Pierderea controlului vezicii urinare este unul dintre primele semne ale slerozei multiple;
  • Probleme intestinale, unele persoane putand prezenta constipatie.


Simptome intalnite mai rar includ:

  • Cefalee;
  • Pierderea auzului;
  • Convulsii;
  • Probleme respiratorii.


In unele cazuri, scleroza multipla poate incepe cu o senzatie subtila iar simptomele nu vor progresa timp de mai multe luni sau chiar ani. Cu toate acestea, in alte cazuri insa, simptomele se pot inrautati rapid, in doar cateva saptamani sau luni.


Tipuri de scleroza multipla


Scleoza multipla poate fi de mai multe tipuri si anume:


Sindrom clinic izolat – acesta implica un episod in care simptomele dureaza cel putin 24 de ore. Exista doua tipuri de episoade, monofocal si multifocal. Episodul monofocal inseamna ca o leziune provoaca un simptom, iar episodul multifocal inseamna ca exista mai multe leziuni care provoaca mai multe simptome.


Cu toate ca aceste episoade sunt caracteristice sclerozei multiple, nu se poate pune un diagnostic concret doar pe existenta lor.


Daca sunt prezente leziuni similare cu cele care apar in scleroza multipla, cel mai probabil se va pune diagnostic de scleroza multipla recurent-remisiva. Daca aceste leziuni nu sunt prezente, este mai putin probabil ca persoana sa dezvolte scleroza multipla.


Scleroza multipla recurent-remisiva – aceasta implica revenirea clara a activitatii bolii, urmata de remisiune. In timpul perioadelor de remisiune simptomele sunt mai usoare sau chiar absente si nu exista un progres al bolii.


Acest tip de scleroza este cea mai frecventa forma de debut, reprezentand aproximativ 85% din totalul cazurile diagnosticate.


Scleroza multipla primar progresiva – in cazul persoanelor care au acest tip de scleroza multipla, functiile neurologice incep sa se inrautateasca. Cu toate acestea, pot fi prezente insa si perioade scurte de stabilitate. Termenul de “activ” si “inactiv” este folosit pentru a descrie activitatea bolii.


Scleroza multipla secundar progresiva – aceasta apare atunci cand scleroza multipla recurent-remisiva se transforma in forma progresiva. Aproximativ 60-70% dintre persoanele afectate de tipul recurent-remisiv vor dezvolta un progres stabil al simptomelor.


In concluzie, scleroza multipla se poate schimba sau evolua, dar va exista doar sub forma unui singur tip, nu mai multe.


Cauzele sclerozei multiple


Cauza sclerozei multiple este necunoscuta. Aceasa este considerata o boala autoimuna, caracterizata prin atacul eronat al propriilor tesuturi de catre sistemul imunitar al corpului. In cazul sclerozei multiple, sistemul imunitar distruge invelisul protector al nervilor, numit mielina.


Atunci cand mielina este distrusa, nervii sunt expusi si pot suferi leziuni. Din cauza acestei expuneri, semnalele transmise pot fi incetinite sau chiar blocate.


Cercetatorii sunt de parere ca o combinatie de factori genetici si factori de mediu sunt responsabili de aparitia sclerozei multiple la unele persoanele.


Factorii de risc asociati cu scleroza multipla


Exista anumiti factori care pot creste riscul de dezvoltare a sclerozei multiple, cum ar fi:

  • Varsta – scleroza multipla poate sa apara la orice varsta, dar de obicei afecteaza persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 55 de ani;
  • Sexul – femeile au o probabilitate de doua sau chiar de trei ori mai mare de a dezvolta scleroza multipla recurent-remisiva, comparativ cu barbatii;
  • Istoric familial – daca o persoana are un parinte sau frate cu scleroza multipla, sansele ca persoana respectiva sa dezvolte aceasta boala sunt mai ridicate;
  • Anumite infectii – mai multe virusuri au fost asociate cu scleroza multipla, cum ar fi virusul Epsein-Barr, virusul herpetic uman tip 6 sau Mycoplasma pneumoniae;
  • Rasa – persoanele caucaziene, in special cele de origine nord europeana prezinta riscul cel mai ridicat de dezvoltare a sclerozei multiple. Persoanele de origine asiatica, africana sau nativ-americana au riscul cel mai mic;
  • Clima – scleroza multipla este mult mai des intalnita in zonele cu clima temperata, cum ar fi Canada, nordul Statelor Unite, Noua Zeelanda, sudul Australie si Europa;
  • Vitamina D – nivelul mic de vitamina D si lipsa expunerii la soare este asociata cu un risc mai ridicat de dezvoltare a acestei afectiuni;
  • Anumite boli autoimune – riscul este mai crescut in cazul persoanelor care au afectiuni asociate cu glanda tiroida, diabet zaharat tip 1 sau boala inflamatorie intestinala;
  • Fumatul – fumatorii care prezinta un episod initial care poate semnala scleroza multipla, au sanse mai mari de a dezvolta si al doilea episod care confirma scleroza multipla recurent-remisiva;
  • Deficit de vitamina B12 – corpul foloseste vitamina B pentru a produce mielina. Deficitul acestei vitamine poate creste riscul de boli neurologice, printre care si scleroza multipla.


Complicatii ale sclerozei multiple


Persoanele cu scleroza multipla pot dezvolta anumite complicatii, cum ar fi:

  • Rigiditate musculara sau spasme musculare;
  • Paralizie, de obicei la nivelul membrelor inferioare;
  • Depresie;
  • Modificari de dispozitie;
  • Epilepsie.


Diagnostic si Tratament


Nu exista un singur test care sa confirme scleroza multipla. Medicul va folosi diferite strategii pentru a decide daca persoana indeplineste criteriile bolii.


Acesta va efectua o examinare fizica si neurologica, va intreba despre simptomele prezentate si va lua in considerare istorul medical al persoanei in cauza.


Dupa efectuarea anamnezei, acesta mai poate cere:

  • Scanari RMN – imaginile obtinute putand evidentia leziuni la nivelul creierului sau maduvei spinarii;
  • Analizarea lichidului cefalorahidian – aceasta analiza putand evidenta anumiti anticorpi, ceea ce poate sugera o infectie anterioara;
  • Teste care pot masura activitatea electrica la stimuli externi.


Anumite afectiuni pot avea simptome asemanatoare cu cele ale sclerozei multiple. In acele cazuri, medicul poate sugera diferite teste pentru a analiza si inlatura alte posibile cauze.


Daca doctorul pune diagnostic de scleroza multipla, acesta trebuie sa identifice tipul si daca este sau nu activa.


Momentan nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune. Tratamentul disponibil este folosit pentru incetinirea progresului bolii si pentru ameliorarea simptomelor.

Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

Mayo Clinic

Healthline

News-Medical

Medical News Today

National Multiple Sclerosis Society

Pexels