Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Migrena: Simptome, Cauze, Factori de risc

Migrena inseamna o durere severa si pulsatila de cap, care este acompaniata de obicei si de stare de greata si varsaturi.
migrene, migrena, migrena cu aure, aura migrena, durere de cap migrena

Sursa: Pexels

Migrena inseama o durere severa si pulsatila, de obicei intr-o singura parte a capului. Adesea este acompaniata si de stare de greata, varsaturi si sensibilitate extrema la lumina si sunete. Migrena poate dura de la cateva ore, la cateva zile, iar durerea poate fi atat de severa incat poate interveni in activitatile zilnice.


Pentru unele persoane exista simptome de avertizare numite si aure. Acestea apar inaintea durerii de cap si pot include tulburari de vedere sau furnicaturi pe o parte a fetei, a bratului sau a piciorului.


Migrenele apar cel mai des dimineata, ceea ce inseamna ca majoritatea persoanelor se trezesc cu aceasta problema. Alte momente ale migrenei pot fi insa mai previzibile, cum ar fi perioada dinaintea ciclului menstrual, in weekend sau la sfarsitul unei saptamani stresante la locul de munca.


Exista tratament medicamentos care poate preveni unele migrene si care le poate face mai putin dureroase.


Semnele si simptomele migrenelor


Migrenele apar de obicei in copilarie, adolescenta sau la varsta adulta si pot trece prin patru stadii de progres: Prodrom, Aura, Cefalee si Postdrom. Aceste stadii nu sunt obligatorii si nu apar la toate persoanele.


Prodrom


In stadiul Prodrom apar schimbari si simptome subtile care preceda sau anunta aparitia migrenei, de obicei cu o zi sau doua inainte. Acestea includ:

  • Constipatie;
  • Schimbari de dispozitie, care pot varia de la depresie la euforie;
  • Pofte alimentare;
  • Rigiditate in zona gatului;
  • Sete si urinare excesiva;
  • Cascatul frecvent.


Aure


Aura reprezinta stadiul doi al afectiunii. Aceasta poate sa apara inainte sau in timpul migrenei. Aurele sunt simptome reversibile ale sistemului nervos. De obicei sunt de natura vizuala, dar pot include si alte tulburari. Fiecare simptom are adesea un debut treptat, care creste in scurt timp si care dureaza intre 20 si 60 minute.


Cateva exemple de aure includ:

  • Fenomele vizuale cum ar fi observarea diferitelor forme, lumini sau puncte albe;
  • Pierderea vederii;
  • Senzatie de furnicaturi la nivelul bratelor sau a picioarelor;
  • Probleme de comunicare;
  • Halucinatii auditive, persoana afectata putand auzi sunete sau muzica.


Cefalee


O migrena netratata, dureaza de obicei intre 4 si 72 de ore. Cat de des apar aceste migrene, variaza de la persoana la persoana. Acestea pot sa apara rar sau de cateva ori pe luna. In timpul unei migrene persoana afectata poate prezenta:

  • Durere intr-o singura parte a capului, dar cel mai des in ambele parti;
  • Durere pulsatila;
  • Sensibilitate la lumina sau sunete, iar in unele cazuri chiar si la atingere sau miros;
  • Stare de greata si varsaturi.


Postdrom


Dupa perioada dureroasa a migrenei, persoana se poate simti lipsita de energie si confuza. Aceasta stare poate dura chiar o zi intreaga. Miscarile bruste de cap ar putea aduce inapoi durerea, dar pentru o perioada mult mai scurta.


Consultatia medicala


Adesea, migrenele sunt nediagnosticate si netratate. Daca o persoana are in mod regulat semne si simptome asociate cu aceasta afectiune, atunci trebuie tinut cont de timpul si de durata perioadelor de cefalee si de metoda prin care au fost tratate. Dupa aceasta notare, toate informatiile necesare vor trebui apoi mentionate medicului specialist.


Chiar si persoanele care au un istoric de dureri de cap ar trebui sa vada medicul specialist, daca tiparele acestor dureri se schimba sau daca durerile sunt diferite.


Trebuie vazut imediat un medic sau mers la spital daca sunt prezente urmatoarele semne si simptome, care pot indica o afectiune medicala mult mai severa:

  • Durere de cap severa si brusca;
  • Cefalee cu febra, rigiditate la nivelul gatului, confuzie, convulsii, vedere dubla, stare de slabiciune si probleme de comunicare;
  • Durere de cap aparuta in urma unei accidentari, mai ales daca aceasta durere se agraveaza;
  • O durere cronica de cap, care se agraveaza dupa tuse, incordare sau miscari bruste;
  • Un nou tip de durere de cap, dupa varsta de 50 de ani.


Cauzele migrenelor


Cu toate ca nu sunt stiute cauzele exacte care duc la aparitia migrenelor, factorii genetici si cei de mediu ar putea avea un rol.


Sunt considerati ca posibil factori declansatori, schimbarile aparute la nivelul trunchiului cerebral sau dezechilibrul chimicalelor prezente in creier, cum ar fi serotonina.


Migrenele pot fi declansate de mai multi factori, cum ar fi:

  • Schimbari hormonale la femei – fluctuatii ale nivelului de estrogen asociate cu perioadele de menstruatie, sarcina si menopauza, par a declansa durerea de cap la majoritatea femeilor.
  • Medicamente hormonale – cum ar fi contraceptivele orale sau terapia de substitutie hormonala, care pot agrava migrenele. Cu toate acestea, unele femei mentioneaza ca migrenele apar mai rar dupa ce iau aceste medicamente.
  • Anumite lichide – acestea includ alcoolul, in special vinul si prea multa cofeina, obtinuta de obicei din consumul de cafea sau energizante.
  • Stresul – care poate fi provocat la locul de munca sau acasa.
  • Stimuli senzoriali – lumini, sunete si mirosuri puternice cum ar fi parfumul si fumul de tigara, pot declansa migrene in randul anumitor persoane.
  • Factori fizici – perioadele prea lungi sau prea scurte de somn, evitarea somnului complet sau schimbarea fusului orar.
  • Medicamente – contraceptivele orale si medicamentele vasodilatatoare pot inrautati migrenele.
  • Alimente – branza maturata si alimentele sarate si procesate pot declansa migrenele. Acestea mai pot fi declansate si de perioadeleor de post sau de evitarea completa a meselor.
  • Aditivi alimentari – cum ar fi aspartamul si monoglutamatul de sodiu.


Factori de risc asociati cu migrenele


Anumiti factori pot creste riscul de dezvoltare a acestei afectiuni, cum ar fi:

  • Istoricul familial – persoana care are un membru de familie cu migrene, are sanse mai mari de a dezvolta si ea aceasta afectiune.
  • Varsta – migrenele pot incepe la orice varsta, dar de obicei, acestea apar prima data in adolescenta. Migrenele tind sa isi atinga apogeul la varsta de 30-40 de ani si devin din ce in ce mai putin severe si frecvente in deceniile ce urmeaza.
  • Sexul – persoanele de sex feminin au o probabilitate de trei ori mai mare de a suferi de migrene.
  • Schimbari hormonale – Pentru femeile care sufera de migrene, durerile de cap pot fi prezente intainte sau la putin timp dupa aparitia ciclului menstrual. Este posibil ca acestea sa se schimbe in timpul sarcinii sau a menopauzei.


Diagnostic si tratament pentru migrene


Medicul specialist poate pune diagnosticul de migrena in urma efectuarii unei anameze, analizarea simptomelor si efectuarea unui consult fizic si neurologic. Daca problema este diferita, complexa sau devine brusc mai severa, medicul poate cere efectuarea unor teste aditionale, pentru a inlatura alte posibile cauze ale durerii de cap. Aceste teste pot include:

  • Imagistica prin rezonanta magnetica sau RMN – datorita imaginilor detaliate ale creierului si ale vaselor sangvine, aceste teste ajuta medicul la diagnosticarea tumorilor, accidentelor vasculare cerebrale, a infectiilor si a altor afectiuni neurologice.
  • Tomografie computerizata sau CT – acesta forma de imagistica foloseste raze X pentru a crea o imagine detaliata a organului dorit. Cu ajutorul acestui test, medicul specialist poate diagnostica tumori, leziuni cerebrale, sangerari la nivelul creierului sau alte probleme medicale, care pot provoca dureri de cap.


Tratamentul pentru migrena se axeaza pe oprirea simptomelor si pe prevenirea viitoarelor “atacuri”. Exista mai multe tipuri de medicamente pentru tratarea migrenelor, acestea fiind impartite de regula in doua categorii:

  • Medicamente pentru ameliorarea durerii – folosite ca tratatament acut, aceste tipuri de medicamente sunt create pentru a opri simptomele si sunt folosite in timpul durerilor.
  • Medicamente preventive – aceste tipuri de medicamente sunt luate in mod regulat, de obicei zilnic, pentru a reduce severitatea si frecventa migrenelor.

Alte metode de preventie ar consta in evitarea factorilor declansatori specifici, cum ar fi stresul sau anumite tipuri de alimente.

Aditional, ar putea ajuta si mentinerea unui stil de viata sanatos, care implica un orar fix de somn, alimentatie corecta si exercitii fizice, alaturi de limitarea consumului de alcool si cofeina si asigurarea unei bune hidratari.

Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

MedlinePlus

Mayo Clinic

National Health Service

Pexels