Accidentul Vascular Cerebral: Tipuri si factori de risc
Conform surselor, accidentul vascular cerebral (AVC) poate aparea oricui si in orice moment. Incidentul apare atunci cand este intrerupta circulatia sangelui catre o parte a creierului, moment in care celulele devin private de oxigen si mor. Cand celulele mor in timpul unui AVC, abilitatile controlate de acea zona a creierului, cum ar fi memoria sau controlul muschilor se pierd.
Modul in care este afectata o persoana care a suferit un AVC depinde de zona creierului in care s-a intamplat accidentul si de marimea portiunii afectate. De exemplu, o persoana care a avut un AVC mic poate avea doar probleme minore cum ar fi slabiciune musculara (miastenie) temporara a unui membru inferior sau superior.
Pe de alta parte, persoanele care au avut un accident vascular cerebral major pot ramane paralizate pe o jumatate a corpului (hemiplegie) sau isi pot pierde abilitatea de a vorbi. Unele persoane isi revin complet dupa un AVC, dar mai mult de doua treimi dintre supravietuitori raman totusi cu un tip sau altul de dizabilitate.
Tipuri de AVC
Avand in vedere metoda de aparitie a accidentului vascular cerebral, aceasta problema poate fi de mai multe tipuri si anume:
Accidentul Vascular Cerebral Hemoragic
AVC-ul Hemoragic este produs in urma ruperii unui anevrism cerebral sau a unor artere, vene sau alte structuri vasculare cerebrale. Acest incident duce la hemoragie intracerebrala, permitand sangelui sa iasa din vas si sa se acumuleze la nivelul creierului.
Acest tip de AVC este mai putin intalnit, reprezentand doar 15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale. Cu toate acestea, el este responsabil pentru 40% din numarul total de decese in urma unui AVC.
Exista doua tipuri de AVC Hemoragic numit intracerebral si subarahnoidian.
Accidentul Vascular Ischemic
AVC-ul Ischemic apare atunci cand un vas sangvin care transporta sange spre creier este blocat de un tromb (cheag sangvin) sau embol (material străin obstruant solid, lichid sau gazos), care intrerupe astfel circulatia sangvina catre creier. Cel mai mare factor de risc pentru aparitia unui AVC ischemic este hipertensiunea arteriala. Accidentul vascular ischemic reprezinta 87% din totalul incidentelor AVC.
Accidentul Vascular Cerebral Embolic
In cazul unui AVC embolic, un cheag de sange se formeaza undeva in corp si este transportat catre creier. Odata ajuns in creier, cheagul circula pana ajunge intr-un vas de sange destul de ingust pentru a-l bloca. Aproximativ 15% dintre AVC-urile embolice apar la persoanele cu fibrilatie atriala.
Accident Vascular Cerebral Trombotic
Acest AVC rezulta in urma aparitiei unui cheag de sange (tromb) format intr-o artera care transporta sange catre creier. Acest tip de accident vascular cerebral este intalnit cel mai des la persoanele cu nivelul mare de colesterol si care sufera de ateroscleroza. Deoarece cheagurile de sange se pot forma in diferite vase sangvine, exista doua tipuri de tromboza si anume:
- Tromboza formata in vasele mari – aceasta este cea mai des intalnita forma de AVC trombotic si se formeaza in arterele mari care aprovizioneaza creierul cu sange. In majoritatea cazurilor aceasta este formata in urma unei ateroscleroze indelungate combinata cu formarea rapida de cheaguri. Nivelul crescut de colesterol este factorul de risc cel mai mare in cazul acestui tip de AVC.
- Tromboza formata in vasele mici – aceasta forma de AVC trombotic apare atunci cand circulatia sangelui este intrerupta in arterele mici (infarct lacunar). Nu exista prea multe informatii cu privire la acest tip de accident vascular cerebral, dar este asociat indeaproape cu hipertensiunea arteriala.
Accident Ischemic Tranzitoriu (AIT)
Apare atunci cand circulatia sangelui catre o parte a creierului este intrerupta pe o perioada scurta de timp. Simptomele sunt asemanatoare unui accident vascular cerebral dar dispar in mai putin de 24 de ore.
Cu toate ca aceste accidente nu produc leziuni cerebrale permanente ele reprezinta insa semnale serioase de avertizare care pot indica o eventuala aparitie a unui accident vascular cerebral.
Stilul de viata si factorii de risc
Cand vine vorba de dieta si de activitate fizica, in functie de intensitatea si de calitatea lor, acesti factori pot preveni sau pot creste riscul de aparitie al unui AVC.
Dieta si nutritie
O dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie al bolilor cronice, poate imbunatati sanatatea generala si poate ajuta la mentinerea unui IMC recomandat.
Pentru o dieta sanatoasa este necesara luarea deciziilor bine informate in legatura cu alimentele alese si un echilibru bun al caloriilor.
O dieta sanatoasa include o varietate de fructe si legume, cereale integrale, produse lactate cu zero sau cat mai putine grasimi, o varietate de alimente ce contin proteine cum ar fi fructe de mare, carne de pasare, oua, legume (mazare, fasole), nuci si seminte etc.
Greutatea corporala in exces pune presiune mare pe sistemul circulator si creste riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale si a diabetului si poate creste nivelul colesterolului, toate acestea la randul lor amplificand probabilitatea de aparitie a unui accident vascular cerebral.
Activitatea fizica
Include orice activitate care pune corpul in miscare. Rezultatele obtinute in urma unui studiu demarat de Universitatea Harvard care a inclus 11,130 de barbati au aratat ca persoanele care exerseaza de cinci ori sau mai mult pe saptamana prezinta un risc mai mic de aparitie a unui accident vascular cerebral.
Activitatea fizica efectuata in mod regulat va imbunatati starea generala de sanatate si va reduce riscul de aparitie al bolilor cronice. Aceasta poate fi de intensitate moderata sau energica si poate include ciclism, jogging, inot etc.
Fumatul si consumul de alcool
Fumatul dubleaza riscul aparitiei unui accident vascular cerebral in comparatie cu riscul prezentat de un nefumator.
Mai mult decat atat, consumul excesiv de alcool poate duce la hipertensiune arteriala, fapt care poate creste riscul de aparitie al unui AVC.
Factori de risc incontrolabili
Chiar daca stilul de viata, dieta si gestionarea mai buna a afectiunilor cardiace pot ajuta la diminuarea riscului de aparitie al unui AVC, exista insa si anumiti factori de risc care nu pot fi controlati, cum ar fi:
Varsta
Un accident vascular cerebral se poate intampla oricui, oriunde si la orice varsta. Cu toate acestea, riscul aparitiei unui AVC creste odata cu inaintarea in varsta. Dupa 55 de ani, riscul aparitiei unui AVC se dubleaza de la deceniu la deceniu.
Genul
Femeile prezinta accidente vasculare cerebrale mai multe decat barbatii de la an la an, deoarece femeile traiesc in medie mai mult decat barbatii, iar la o varsta inaintata accidentul vascular cerebral apare mult mai des. Cu toate acestea, accidentele vasculare cerebrale la varste mai mici sunt mai des intalnite in randul barbatilor.
Istoricul familial
Riscul aparitiei unui accident vascular cerebral creste daca un membru al familiei (bunic, parinte, frate) a avut un AVC sau infarct la o varsta tanara.
Avand in vedere severitatea acestei probleme, este recomandata efectuarea regulata a consultatiilor medicale, deoarece doctorul ar putea observa din timp potentialii factori de risc si ar putea recomanda tratament corespunzator fiecarui caz in parte.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
www.despre-medicina.ro , proprietarul cat si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse :