...

Inteligenta artificiala si bolile cardiovasculare

inteligenta artificiala, boli cardiovasculare, boli cardiace, boli ale vaselor sangvine, AI

Inteligenta artificiala si bolile cardiovasculare

In premiera, cercetatorii Universitatii din Utah au reusit sa arate ca inteligenta artificiala poate prezice cu o exactitate mai mare aparitia si cursul pe care il vor lua bolile cardiovasculare.


Cercetatorii au colaborat cu medicii Spitalului De Copii Intermountain pentru a crea un program computational unic menit sa masoare cu precizie efectele problemelor medicale asociate cu inima si vasele sangvine.


Conform cercetatorilor, aceasta abordare ar putea ajuta medicii sa vada din timp potentiala evolutie a problemelor cardiovasculare, sa le previna sau sa le trateze, inclusiv in randul persoanelor care nu au fost diagnosticate inca.


Chiar daca studiul este axat pe bolile cardiovasculare, cercetatorii sunt de parere ca aceasta metoda ar putea fi folosita in mai multe scenarii, cum ar fi crearea unor tratamente personalizate sau preventive noi prin administrarea din timp a tratamentelor necesare, prevenind astfel aparitia bolii in sine.


Conform autorului acestui studiu si cardiolog pediatru, Dr. Martin Tristani-Firouzi – “Putem folosi inteligenta artificiala pentru a prezice cu o exactitate mai mare riscul prezentat de fiecare diagnostic medical, cum ar fi riscul prezentat de cancer, riscul prezentat de chirurgia glandei tiroide, riscul prezentat de diabet, orice termen si afectiune medicala existenta.”


Studiul a fost publicat in jurnalul PLOS Digital Health in data de 18 ianuarie 2022.


Cum a fost creat programul


“Metodele curente de calcul al efectelor cauzate de diferiti factori de risc cum ar fi istoricul medical, genul etc asupra bolilor cardiovasculare sunt deseori imprecise si subiective, ceea ce duce la inabilitatea de a identifica anumite interactiuni foarte importante care ar putea afecta sanatatea inimii si a vaselor de sange.” – Dr. Mark Yandell, autor senior al studiului si profesor de genetica umana.


Pentru a masura cu o acuratete mai mare felul in care aceste interactiuni/comorbiditati afecteaza sanatatea, cercetatorii au folosit un program de invatare automata in care au introdus mai mult de 1,6 milioane de informatii medicale electronice anonime.


Aceste informatii electronice care au documentat fiecare actiune medicala efectuata de fiecare pacient in parte cum ar fi analize de laborator, tratament folosit, proceduri medicale, consultatii etc, au ajutat cercetatorii sa identifice comorbiditatile cele mai probabile sa agraveze o afectiune particulara, cum ar fi in acest caz bolile cardiovasculare.


Rezultate aparute in randul adultilor


In acest studiu curent, cercetatorii au folosit inteligenta artificiala pentru a calculca felul in care orice combinatie de comorbiditati ar putea influenta riscul asociat cu transplantul de inima sau boala cardiaca congenitala.


In randul adultilor cercetatorii au descoperit urmatoarele:

  • Persoanele care au fost diagnosticate in trecut cu cardiomiopatie (o afectiune a muschiului inimii) au prezentat un risc mai mare de 86 de ori de a necesita pe viitor un transplant de inima, comparativ cu persoanele care nu au avut cardiomiopatie.
  • Indivizii care au avut miocardita virala au avut un risc de 60 de ori mai mare de a necesita un transplant de inima.
  • Folosirea unui anumit medicament utilizat pentru a trata insuficienta cardiaca a prezentat un risc de 175 de ori mai mare de a necesita un transplant de inima pe viitor, medicamentul fiind cel mai mare predictor dintre aceste rezultate in acest caz.


In unele situatii, riscul combinat a fost si mai mare, cum ar fi in cazul persoanelor cu cardiomiopatie care foloseau si medicamentul specificat mai sus, riscul de nevoie a unui transplant de inima pe viitor crescand in acest scenariu de 405 ori.


Rezultate aparute in randul copiilor


Conform Dr. Tristani Firouzi, comorbiditatile au avut o influenta semnificativ mai diferita in ceea ce priveste riscul de transplant in randul copiilor, acesta fiind intre 17 si 104 ori mai mare comparativ cu riscul prezentat de copiii fara probleme cardiace existente.


Mai mult decat atat, cercetatorii au examinat si influenta pe care sanatatea mamei a avut-o asupra bebelusului in timpul sarcinii, acestia descoperind urmatoarele:

  • Femeile care au avut o tensiune arteriala mare in timpul sarcinii au avut un risc de doua ori mai mare de a naste un bebelus cu probleme congenitale cardiace sau cu probleme cardiovasculare;
  • Copiii cu Sindromul Down au prezentat un risc de trei ori mai mare de a avea o anomalie cardiaca.


Conform Dr. Josh Bonkowsky, Director al Centrului de Medicina Personalizata pentru Copii – “Aceasta tehnologie noua a demonstrat ca putem estima cu precizie riscul de aparitie a complicatiilor medicale si ca putem chiar determina ce medicamente vor fi mai bune pentru fiecare pacient in parte.”

Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

  1. PLOS Digital Health
  2. News-Medical
Seraphinite AcceleratorOptimized by Seraphinite Accelerator
Turns on site high speed to be attractive for people and search engines.