Imbatranirea creierului: Efectul factorilor sociali si de mediu
Țările cu inegalități mai mari – fie că sunt economice, de poluare sau bazate pe boli – au prezentat creiere cu o vârstă biologică mai înaintată, conform unui studiu publicat în jurnalul “Nature Medicine”.
Ritmul în care creierul îmbătrânește poate varia semnificativ între indivizi, ducând la o diferență între vârsta biologică estimată a creierului și vârsta cronologică (numărul real de ani trăiți de o persoană).
Această diferență poate fi influențată de mai mulți factori, cum ar fi cei de mediu (poluarea), dar și de factori sociali, cum ar fi inegalitățile de venit sau sănătate, în special in randul persoanelor varstnice sau care sufera de dementa. Până acum, nu era clar cum acești factori combinați ar putea accelera sau întârzia îmbătrânirea creierului în populații geografice diverse.
Cum a fost realizat studiul
În cadrul acestui studiu, echipa de cercetători a dezvoltat modalități de a măsura îmbătrânirea creierului folosind ceasuri cerebrale avansate, bazate pe invatarea mecanica a rețelelor cerebrale. Studiul a inclus 5.306 participanți din 15 țări, inclusiv națiuni din America Latină și Caraibe.
Prin analizarea datelor obținute din imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și electroencefalografie (EEG), cercetătorii au cuantificat diferențele de vârstă cerebrală a indivizilor sănătoși și a celor cu afectiuni neurodegenerative, cum ar fi deteriorarea cognitivă ușoară (MCI), boala Alzheimer și degenerarea lobului frontal-temporal (FTLD).
Conform Dr. Daniel Abasolo, coautor al studiului și șeful Centrului pentru Inginerie Biomedicală din cadrul Universitatii din Surrey – “Cercetarea noastră arată că în țările unde inegalitatea este mai mare, creierele oamenilor tind să îmbătrânească mai rapid. Am constatat că factori precum inegalitatea socioeconomică, poluarea aerului și impactul bolilor joacă un rol important în acest proces de îmbătrânire accelerată, în special în țările mai sărace.”
Rezultatele obtinute
Participanții diagnosticați cu demență, în special boala Alzheimer, au prezentat cele mai mari diferențe de vârstă cerebrală. Studiul a evidențiat, de asemenea, diferențe de sex în îmbătrânirea creierului, femeile din țările LAC arătând diferențe mai mari de vârstă cerebrală, în special cele cu boala Alzheimer.
Aceste diferențe au fost legate de sexul biologic si de condițiile de sănătate și cele sociale. Variațiile în calitatea semnalului, demografia sau metodele de achiziție a informatiilor nu au explicat rezultatele obtinute, aceste descoperiri evidentiind rolul factorilor de mediu și sociali în disparitățile de sănătate ale creierului.
Importanta acestor studii
Descoperirile acestui studiu au implicații profunde pentru neuroștiință și sănătatea creierului, în special în ceea ce priveste înțelegerea mecanismelor care stau la baza îmbătrânirii creierului în populații diverse, în contextul îmbătrânirii sănătoase și al demenței.
Abordarea studiului, care integrează multiple dimensiuni ale diversității în cercetarea sănătății creierului, oferă un nou cadru pentru medicina personalizată. Acest cadru ar putea fi esențial pentru identificarea indivizilor cu risc de boli neurodegenerative și dezvoltarea de intervenții axate pe reducerea acestor riscuri.
Mai mult decat atat, rezultatele studiului evidențiază importanța integrării biologice a factorilor de mediu și sociali în politicile de sănătate publică, prin abordarea problemelor de natura socioeconomica si poluarea mediului.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
