Dementa: Simptome, Cauze, Factori de risc

Dementa reprezinta pierderea functiilor cognitive si a abilitatilor comportamentale.

Aceste functii includ memoria, abilitatile conversationale, perceptia vizuala, abilitatea de a rezolva probleme sau de concentrare. Unele persoane cu dementa nu isi pot controla emotiile, ceea ce duce astfel la anumite schimbari de personalitate.

Din cauza dementei, persoanele afectate pot prezenta dificultate in efectuarea activitatilor de zi cu zi.

Dementa difera in severitate, de la stadiul usor, atunci cand afectiunea este la inceput pana la stadiul sever, atunci cand bolnavul este dependent complet de alte persoane pentru efectuarea activitalilor zilnice.

Semnele si simptomele dementei

Semne si simptome ale dementei apar odata cu pierderea neuronilor. Acestia pierd legatura cu restul celulor cerebrale si mor. Toate persoanele pierd un anumit numar de neuroni odata cu inaintarea in varsta, insa acest numar este mult mai mare la persoanele cu dementa.

Simptomele dementei difera in functie de cauza. Cu toate acestea, exista insa semne si simptome mai des intalnite cum ar fi:

• Tulburari de memorie, observata de obicei de persoanele apropiate;

• Dificultatea in exprimare si comunicare;

• Dificultate in organizare si planificare;

• Dezorientare si confuzie;

• Schimbari de personalitate;

• Depresie;

• Anxietate;

• Paranoia;

• Halucinatii.

Este recomandat un consult medical specializat, daca sunt observate schimbari comportamentale, tulburari de memorie sau alte simptome ale dementei.

Cauzele dementei

Dementa apare ca urmare a leziunii sau pierderii celulelor nervoase si a conexiunii cerebrale. In functie de zona creierului afectata, dementa poate avea diferite simptome si poate afecta persoana in diferite feluri.

Dementele sunt grupate de obicei dupa lucrurile pe care le au in comun, cum ar fi proteina sau proteinele depozitate in creier sau partea creierului afectata.

Unele tulburari sunt asemanatoare dementei, cum ar fi cele provocate de reactii la medicamente sau deficientele de vitamine. Acestea se pot imbunatati cu ajutorul tratamentului.

Tipurile de dementa progresiva, ireversibila

In functie de cauza, severitate si simptome, dementa poate fi de mai multe tipuri si anume:

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai comuna cauza a dementei. Cu toate ca nu sunt cunoscute toate cauzele bolii Alzheimer, expertii stiu ca un anumit procent este legat de modificarea a 3 gene.

Aceste gene se pot raspandi de la parinte la copil. Cu toate ca se speculeaza implicarea mai multor gene in boala Alzheimer, o gena importanta care creste riscul se numeste apolipoproteina E3 (APOE).

Persoanele cu Alzheimer prezinta placi formate din proteine, care provoaca leziuni la nivelul neuronilor si a fibrelor care ii conecteaza.

Dementa Vasculara

A doua cea mai des intalnita forma de dementa. Aceasta este provocata de leziuni ale vaselor sangvine care aprovizioneaza creierul cu sange.

Problemele legate de vasele sangvine pot produce un accident vascular cerebral sau leziuni ale creierului prin alte metode. Cele mai des intalnite simptome alei dementei vasculare includ: dificultate in rezolvarea problemelor, gandire lenta, probleme legate de concentrare si organizare.

Aceste simptome tind sa fie mai evidente in comparatie cu pierderea de memorie.

Dementa cu corpi Lewy

Corpii Lewy sunt grupuri anormale de proteine care au fost gasite in creierul persoanelor cu boala Parkinson, boala Alzheimer si dementa cu corpi Lewy.

O alta forma mai des intalnita a dementei progesive, semnele si simptomele acestei boli includ halucinatii vizuale, probleme legate de atentie si concentrare, miscari necoordonate si lente, tremur si rigiditate.

Dementa Frontotemporala

Este un grup de boli caracterizate prin degenerarea celulelor nervoase si a conexiunilor acestora in lobul frontal si temporal al creierului. Aceste zone sunt asociate in general cu personalitatea, comportamentul si limbajul. Simptomele acestui tip de dementa afecteaza comportamentul, personalitatea, gandirea, judecata, limbajul si miscarea.

Dementa mixta

Autopsiile creierelor obtinute de la persoanele cu varsta de 80+ani, care au avut dementa, au indicat ca multi au avut o combinatie de mai multe cauze severe, cum ar fi boala Alzheimer, dementa vasculara si dementa cu corpuri Lewy.

Exista studii in curs de desfasurare pentru a determina efectul dementei mixte asupra simptomelor si asupra tratamentelor recomandate.

Alte tulburari legate de dementa

Alte afectiuni si tulburari care au legatura cu dementa includ:

Boala Huntington

Provocata de o modificare genetica, aceasta boala cauzeaza anumite celule nervoase din creier si maduva spinarii sa moara. Semne si simptome prezentate includ un declin sever al abilitatilor cognitive, fapt care apare de obicei in jurul varstei de 30-40 de ani.

Leziuni cerebrale traumatice

Aceasta boala apare de obicei in urma unui traumatism repetat la nivelul capului. Soldatii si persoanele care practica box si fotbal american, pot prezenta astfel de leziuni cerebrale traumatice.

In functie de regiunea creierului care a fost lezata, aceasta problema de sanatate poate provoca semne si simptome ale dementei cum ar fi depresie si pierdere de memorie.

Boala Creutzfeldt-Jakob

O afectiune degenerativa a creierului, aceasta boala este rar intalnita si apare de obicei la persoanele care nu au factori de risc cunoscuti. Aceasta afectiune ar putea fi cauzata de anumite depozite de proteine infectioase numite prioni.

Boala Creutzfeldt-Jakob nu are cauza cunoscuta doar poate fi mostenita. Semnele si simptomele acestei boli fatale apar de obicei dupa varsta de 60 de ani.

Boala Parkinson

Multe persoane cu boala Parkinson dezvolta pana la urma simptome de dementa care poarta numele de “Dementa in boala Parkinson”.

Afectiuni reversibile, asemanatoare dementei

Unele cauze de dementa sau simptome asemanatoare dementei pot fi reversibile cu ajutorul tratamentului. Acestea includ:

• Infectii si tulburari autoimune – simptome asemanatoare dementei pot rezulta din lupta corpului impotriva infectiilor sau febrei. Scleroza multipla poate provoca sistemul imunitar al corpului sa atace celulele nervoase, fapt care poate duce la dementa.

• Probleme metabolice si anomalii endocrine – probleme cu glanda tiroida, hipoglicemia, prea mult sau prea putin sodiu sau calciu, probleme legate de absorbtia vitaminei B-12.

• Deficiente nutritionale – deshidratarea, deficienta de vitamina B-1, B-6 si B-12 pot provoca simptome asemanatoare dementei.

• Efecte secundare provocate de medicamente.

• Intoxicatii – expunerea la metale grele, plumb, pesticide, droguri recreationale si alcoolul in exces, toate pot produce simptome de dementa.

• Tumori cerebrale.

• Anoxie – lipsa oxigenului din sange si din tesuturile organismului. Aceasta problema poate sa apara din cauza unei forme severe de apnee in somn, astm, infarct de miocard sau intoxicatie cu monoxid de carbon.

Factori de risc asociati cu dementa

Multi factori pot contribui la aparitia dementei, unii dintre ei pot fi evitati in timp ce altii nu.

Factori de risc care nu pot fi evitati

• Varsta – riscul creste odata cu inaintarea in varsta, in special dupa perioada de 65 de ani. Cu toate acestea, dementa nu reprezinta o parte normala a procesului de imbatranire. Mai mult decat atat, dementa poate sa apara si la persoanele mai tinere.

• Istoric familial – persoanele cu istoric familial de dementa au un risc mai crescut de a dezvolta si ele aceasta boala. Cu toate acestea, multe persoane cu istoric familial, nu au dezvoltat niciodata simptome, iar alte persoane fara istoric au dezvoltat. Exista teste pentru a determina daca exista anumite mutatii genetice.

• Sindromul Down – multe persoane cu sindromul Down, pot prezenta boala Alzheimer cu debut precoce, odata ce au ajuns la varsta mijlocie.

Factori de risc care pot fi evitati

• Dieta si exercitiul – au fost efectuate studii, care au aratat ca persoanele care nu exerseaza, au risc mai crescut de dementa. Cu toate ca nu exista o anumita dieta care sa scada riscul de aparitie al dementei, persoanele care au o dieta nesanatoasa au risc mai crescut de aparitie a aceste tulburari, comparativ cu persoanele care urmeaza o dieta mediteraneana, bogata in cereale integrale, nuci si seminte.

• Consumul excesiv de alcool – consumul unor cantitati mari de alcool poate creste riscul de dezvoltare al dementei. In timp ce unele studii au aratat ca alcoolul consumat in cantatiti moderate ar putea avea efecte protective, rezultatele sunt inconsistente. Relatia dintre cantitatile moderate de alcool si dementa nu este inca bine cunoscuta si investigata.

• Factori de risc cardiovasculari – acesti factori includ hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat de colesterol, ateroscleroza si obezitate.

• Depresia – cu toate ca aceasta relatie nu este inca bine inteleasa, depresia aparuta tarziu in viata ar putea indica dezvoltarea dementei.

• Diabetul – persoanele cu diabet au un risc mai crescut de dezvoltare a dementei, mai ales daca diabetul nu este controlat corespunzator.

• Fumatul – fumatul poate creste riscul de dementa si de boli vasculare.

• Apneea in somn.

• Deficitul de vitamine – cum ar fi vitamina D, vitamina B-6, B-12 si acid folic.

Complicatii ale dementei

Dementa poate afecta multe functii din corp. Din acest motiv pot sa apara urmatoarele complicatii:

• Nutritie necorespunzatoare – multe persoane cu dementa reduc cantitatea de alimente consumata sau chiar se opresc complet, ceea ce afecteaza aportul de nutrienti ingerati. In unele cazuri, aceste persoane nu sunt capabile sa mestece sau sa inghita bolul alimentar.

• Pneumonia – dificultatea de a inghiti creste riscul de aspirare a bolului alimentar in plamani, care poate provoca pneumonia de aspiratie.

• Inabilitatea de a efectua activitati de ingrijire personala – odata cu progresul dementei, aceasta poate interveni in activitati precum spalatul, imbracatul, spalatul pe dinti, folosirea independenta a toaletei, respectarea dozelor medicamentoase etc.

• Probleme legate de siguranta personala – unele situatii din viata de zi cu zi pot prezenta riscuri pentru persoanele cu dementa, cum ar fi sofatul, gatitul sau mersul nesupravegheat.

• Deces – dementa in stadiul tardiv poate rezulta in coma sau deces, adesea datorat infectiilor.

Metode de prevenire

Nu exista o cale sigura care sa previna dementa. Exista insa anumiti pasi care ar putea fi urmati pentru a ajuta in acest scop. Sunt necesare mai multe studii in acest domeniu, insa ar putea prezenta un beneficiu urmatoarele:

• Minte activa – activitati care stimuleaza mintea cum ar fi cititul, rezolvarea unui puzzle si jocuri de cuvinte ar putea intarzia aparitia dementei sau ar putea sa ii diminueze efectele.

• Activ din punct de vedere fizic si social – aceste activitati pot intarzia aparitia dementei. Este recomandata miscarea zilnica si cel putin 150 de minute de exercitiu fizic pe saptamana.

• Renuntarea la fumat – rezultatele unor studii au aratat ca fumatul la varsta mijlocie si mai tarziu in viata, poate creste riscul de dezvoltare al dementei si al problemelor vasculare. Renuntarea la fumat va reduce aceste riscuri si va fi benefica si sanatatii generale.

• Aportul de vitamine – unele studii au aratat ca persoanele cu un nivel scazut de vitamina D au sanse mai mari de a dezvolta boala Azheimer sau alte forme de dementa. Vitamina D poate fi obtinuta din anumite alimente, suplimente sau expunerea la soare. Mai multe studii sunt necesare in legatura cu aportul de vitamine. Cu toate acestea, este o idee buna de a mentine un nivel corespunzator de vitamina D si a complexului de vitamine B si C.

• Mentinerea unei diete sanatoase – o dieta sanatoasa este importanta din mai multe motive, insa o dieta mediteraneana, bogata in fructe, legume, cereale integrale si acizi grasi omega-3 poate fi benefica sanatatii si poate reduce riscul de aparitie a dementei. Mai mult decat atat, acest tip de dieta imbunatateste si sanatatea cardiovasculara.

• Obtinerea orelor de somn necesare – in mod normal, adultii ar trebui sa doarma intre 7 si 9 ore.

Traind cu dementa

Dementa poate afecta toate aspectele din viata persoanei bolnave si a celor din jurul lor.
Persoanele diagnosticate cu dementa trebuie sa tina minte ca:

• Sunt tot aceeasi persoana, doar ca au probleme legate de memorie si concentrare. Placerile, planurile de viata, hobby-urile, parerile personale si credinta sunt tot acolo.

• Toata lumea are o experienta diferita legata de dementa.

• Axarea pe activitatile care sunt placute si inca pot fi efectuate va ajuta la mentinerea unei stari pozitive.
• Mentinerea contactului cu persoanele apropiate si participarea la activitati sociale cum ar fi mersul la cinematograf sau teatru, ajuta la mentinerea increderii in sine si a sanatatii mentale.

• Este indicata informarea persoanelor apropiate despre acest diagnostic. Timpul si locul acestei dezvaluiri este la alegerea persoanei afectate. Este bine de mentionat problemele pe care le are, de exemplu dificultatea de a urmari o conversatie sau amintirea anumitor informatii.

Este posibil ca unele persoane apropiate sa isi schimbe comportamentul. Motivul acestei schimbari poate fi datorat neintelegerii acestei afectiuni sau incercarea lor de a ajuta, dar fara a sti cum.

Sfaturi pentru gestionarea simptomelor

Pentru a face fata mai bine problemelor legate de pierderea memoriei sau a gandirii lente, este indicat sa fie puse in practica urmatoarele:

• Sa existe o rutina zilnica.

• Pastrarea cheilor in locuri clare si la vedere.

• Mentinerea unei liste cu numere de telefon importante si necesare, langa telefon.

• Folosirea unei cutii de medicamente impartita pe zile, pentru o gestionare mai buna a medicamentelor.

• Aranjarea locuintei in asa fel incat sa fie cat mai sigura pentru persoana care sufera de dementa. Aceste lucruri includ o luminozitate buna si evitarea covoarelor mici pentru a reduce riscul de alunecare.

• Culori contrastante in general. Dementa poate afecta abilitatea de a distinge culorile. Astfel sunt indicate culori diferite pentru podea si pereti, pentru mobilierul din casa si pentru vesela si fata de masa.

Scurt istoric al dementei

Dementa dateaza inca de pe vremea faraonilor cand psihiatrii egipteni au documentat pentru prima data aceasta tulburare. In anul 1797 i s-a dat numele acestei afectiuni. Derivat din limba latina, cuvantul dementa inseamna “iesit din minti”. Aceasta denumire a fost pusa de catre psihiatrul francez Philippe Pinei.

In timpul Secolulul XVIII, dementa era un termen folosit pentru persoanele cu deficit intelectual. La sfarsitul secolului XIX termenul a fost restrictionat doar pentru persoanele care prezentau pierderea abilitatilor cognitive. Tot in acest secol a fost introdus si termenul de “dementa senila” de catre doctorul James Cowles Prichard.

Cuvantul senil, care tine de batranete, era atasat oricarui tip dementa care aparea la persoanele in varsta. Deoarece simptomul cel mai proeminent in dementa era pierderea memoriei, aceasta a fost si ea asociata cu varsta inaintata.

Dementa, practic, era un termen folosit pentru tulburarile care afectau creierul. In trecut, sifilisul era crezut cauza principala a dementei. Abia in 1906 a fost identificat Alzheimerul ca fiind cauza principala adevarata.

In ciuda eforturilor, aceasta boala este inca prezenta si este estimat ca numarul de persoane afectate o sa creasca. Una dintre cauze este ca aceasta boala nu poate fi prevenita. Anumiti factori insa, pot diminua riscul de aparitie al dementei, factori cum ar fi exercitiul fizic si dieta corespunzatoare.

Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

National Institute on Aging

National Health Service

Dementiatalk.net

Alzheimer’s Association

Pexels