Efectele stresului asupra somnului si imunitatii
Cercetatorii laboratorului Cold Spring Harbor din cadrul Universitatii Stanford au putut evidentia cu precizie circuitul din creier care este responsabil de noptile nedormite cauzate de stres.
Studiul a fost realizat pe model rozator si leaga aceleasi conexiuni neuronale care declanseaza insomnia cu cele care produc anumite schimbari la nivelul sistemului imunitar, rezultand intr-o protectie mai slaba impotriva infectiilor si agentilor patogeni.
Acesta a fost publicat in jurnalul Science Advances si conform profesorului asistent Jeremy Borniger, conecteaza si explica doua probleme intalnite destul des:
“Aceasta insomnie indusa de stres este bine cunoscuta de persoanele care nu pot dormi din cauza unui eveniment important ce va avea loc a doua zi sau alte probleme financiare, familiale sau profesionale. Mai mult decat atat, in lumea clinica este stiut de foarte mult timp ca pacientii cu stres cronic de obicei raspund mai slab la o varietate mare de tratamente pentru diferite afectiuni.”
La fel ca multe dintre raspunsurile corpului la stres, aceste efecte sunt presupuse a avea legatura cu cortizolul.
Testele efectuate
Plecand de la ideea ca multe dintre raspunsurile corpului la stres sunt asociate cu cortizolul, cercetatorii au asociat si aceste efecte cu hormonul de stres si au efectuat teste bazate pe aceasta presupunere.
In urma testelor efectuate acestia au descoperit o conexiune directa intre neuronii sensibili la stres care trimit semnale de eliberare a cortizolului si neuronii care promoveaza insomnia.
Mai exact, in cazul soarecilor, semnalele de la neuronii care elibereaza hormonii au un efect puternic asupra neuronilor care induc insomnia.
Intreruperea acestei conexiuni a permis soarecilor sa adoarma chiar si dupa ce au fost expusi unor evenimente stresante, iar crearea artificiala a acestei conexiuni a trezit din somn soarecii care nu au fost expusi acestor evenimente.
In urma descoperirilor prof. asistent Borninger a concluzionat ca sistemul declansator este foarte sensibil, insomnia putand fi indusa si de un stimul extrem de slab.
Mai mult decat atat, cercetatorii au descoperit ca aceeasi conexiune are un efect puternic si asupra sistemului imunitar, stresul perturband semnificativ numarul anumitor celule importante.
Aceaste schimbari au putut fi recreate de cercetatori prin simpla stimulare artificiala a neuronilor care leaga stresul de insomnie.
Conform prof. as. Borniger, descoperirea acestui circuit poate duce la o intelegere mai buna a consecintelor stresului, nu numai in randul persoanelor sanatoase, ci si in randul persoanelor bolvane.
Mai multe despre stres
Stresul este o senzatie naturala care apare atunci cand persoana nu poate face fata unei situatii specifice.
De cele mai multe ori acesta tinde sa dispara dupa trecerea evenimentului stresant, dar poate deveni si cronic daca nu este gestionat corespunzator.
Stresul incetineste anumite functii ale corpului cum ar fi cele ale sistemului imuntar si ale sistemului digestiv pentru a prioritiza muschii, respiratia si sistemul sangvin.
Cele mai frecvente schimbari produse de stres includ:
- Puls si tensiune arteriala ridicata;
- Respiratie rapida;
- Incetinirea sistemului digestiv;
- Incordarea muschilor;
- Scaderea activitatii sistemului imunitar;
- Insomie cauzata de starea ridicata de alerta.
In ceea ce priveste simptomele stresului, acestea pot include:
- Transpiratii abundente;
- Dureri in piept;
- Sincopa;
- Cefalee;
- Crampe musculare.
Mai mult decat atat, un studiu publicat in anul 2012 a descoperit ca factorii stresanti ai parintilor, cum ar fi problemele profesionale sau financiare ar putea duce la aparitia obezitatii in randul copiilor.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
