Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Anevrism: Tipuri, Simptome, Cauze

Afla in acest articol tot ce trebuie sa stii despre anevrisme, cum ar fi simptomele acestora, cauzele lor, factorii de risc si multe altele.
anevrism

Sursa: Pixabay

Anevrismul este o dilatare anormala a unei artere, provocata de un punct slab in peretele arterial. De obicei nu exista simptome, insa un anevrism rupt poate duce la complicatii letale.


Ruptura anevrismului poate cauza sangerare interna. Cu toate ca un anevrism poate aparea in orice parte a corpului, acesta se dezvolta cel mai des la nivelul creierului, aortei, picioarelor si splinei.


Riscul de aparitie si ruptura a unui anevrism variaza de la persoana la persoana. Fumatul si hipertensiunea arteriala reprezinta factori de risc majori in aparitia acestei probleme.


Unele tipuri de anevrisme ar putea necesita tratament chirurgical pentru a preveni o ruptura. De obicei, medicii vor opera doar pe cele care pun viata in pericol.


Tipuri de anevrisme


Anevrismele sunt clasificate in functie de locatia din corp. Arterele creierului si ale inimii sunt cele mai frecvente zone de aparitie a anevrismelor.


Anevrism aortic


Aorta este cel mai mare vas sangvin din corp. Aceasta incepe din ventriculul stang al inimii si continua in jos spre abdomen unde se imparte in doua, pentru fiecare picior. Anevrismele arteriale apar des in aorta.


Diametrul normal al aortei este intre doi si trei centimetri, dar se poate dilata peste cinci centimetri din cauza unui anevrism.


Cel mai frecvent anevrism aortic este anevrismul aortic abdominal (AAA). Acesta apare in sectiunea aortei care trece prin abdomen. Conform celor de la Medical News Today, fara operatie chirurgicala, rata de supravietuire anuala pentru AAA de peste sase centrimetri este de 20%.


Acest tip de anevrism poate deveni fatal foarte rapid, persoanele care supravietuiesc transferul la spital au o sansa de 50% de supravietuire.


Anevrismul aortic toracic (TAA) este mai putin intalnit. Acesta afecteaza partea superioara a aortei. Rata de supravietuire pentru TAA fara tratament este de 56% si 85% in urma unui tratament chirurgical. Doar 25% dintre anevrismele aortice apar in aceasta parte superioara.


Anevrismul cerebral


Anevrismele la nivelul creierului pot fi de diferite dimensiuni si in unele cazuri nu prezinta semne si simptome.


Ruperea unui anevrism cerebral poate fi fatal in 24 de ore. Conform celor de la Brain Aneurysm Foundation, anevrismele cerebrale rupte sunt fatale in aproximativ 50% din cazuri. Dintre cei care supravietuiesc, aproximativ 66% vor suferi probleme neurologice permanente.


Ruperea anevrismului poate duce la sangerare interna si la aparitia accidentului vascular cerebral hemoragic. Aproximativ 15% dintre persoanele care au suferit o ruptura a anevrismului cerebral mor inainte de a ajunge la spital.


Cu toate ca anevrismele cerebrale pot fi intalnite si in randul copiilor, majoritatea apar insa dupa varsta de 40 de ani.


Alte zone


Anevrismul mai poate sa apara si in arterele de la nivelul genunchilor, splinei sau intestinelor. Alte zone ar mai putea include:

  • Artera femurala;
  • Artera carotida.


Semnele si simptomele anevrismului


Semnele si simptomele unui anevrism variaza in functie de tip si locatie. Este important de stiut ca anevrismele care apar in corp sau creier nu prezinta in general semne si simptome decat in momentul in care s-au rupt.


Atunci cand un anevrism cerebral prezinta totusi simptome, acestea pot include:

  • Durere de cap (cefalee) brusca si extrem de severa, descrisa de cele mai multe ori ca fiind cea mai groaznica durere de cap intalnita pana in acel moment;
  • Stare de greata si varsaturi;
  • Tulburari de vedere, vedere dubla;
  • Convulsii;
  • Sensibilitate la lumina;
  • Pierderea constientei;
  • Stare de confuzie.


Cu toate acestea, un anevrism care nu este rupt poate totusi obstructiona circulatia spre alte tesuturi. Acestea mai pot forma si cheaguri de sange care pot infunda vasele sangvine mai mici. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de tromboembolism si poate duce la accident vascular cerebral ischemic sau alte complicatii severe.


Un anevrism abdominal aflat in crestere rapida poate prezenta in unele cazuri anumite semne si simptome, cum ar fi durere abdominala, durere lombara sau senzatie pulsatila la nivelul abdomenului.


Complicatii ale anevrismului


Primele semne ale unui anevrism nedetectat pot fi complicatiile aparute din cauza rupturii. Majoritatea persoanelor care traiesc cu un anevrism nu prezinta complicatii. Cu toate acestea, pe langa tromboembolism si ruptura aortei, complicatiile mai pot include:

  • Durere severa in piept sau spate – acest tip de durere poate sa apara in urma rupturii unui anevrism aortic toracic.
  • Angina pectorala – anumite tipuri de anevrisme pot duce spre angina pectorala, un alt tip de durere toracica. Angina poate duce spre ischemie miocardica si infarct sau atac de cord.
  • Cefalee brusca si extrema – daca un anevrism cerebral duce la hemoragie subarahnoidiana, simptomul principal este durerea de cap brusca si severa.


Factori de risc asociati cu anevrismul


Anumite alegeri in stilul de viata pot creste riscul de dezvoltare a unui anevrism. Acestea pot include:

  • Fumatul;
  • Hipertensiunea arteriala;
  • Dieta nesanaoasa;
  • Sedentarismul;


Fumatul este cel mai des intalnit factor de risc, in special in cazurile de anevrism aortic abdominal. S-a aratat ca fumatul de tutun, nu doar creste riscul de boli cardiovasculare si anevrism, ci si riscul de ruptura a anevrismului existent deja.


Diagnosticarea unui anevrism


Instrumentele de diagnosticare folosite pentru a cauta leziunile arteriale, depind de cele mai multe ori de locatia problemei. Este posibil ca medicul sa recomande consultul unui specialist, cum ar fi chirurgul cardiovascular.


Computerul tomograf si aparatele cu ultrasunete sunt instrumente folosite des pentru diagnosticare sau pentru a gasi anomalii la nivelul vaselor sangvine. Computerul tomograf foloseste raze X pentru a obtine imagini din interiorul corpului. Acest lucru permite medicului sa observe conditia vaselor sangvine si daca exista dilatatie, obstructie sau puncte slabe in interiorul vaselor de sange.


Metode de preventie


Prevenirea aparitiei unui anevrism nu este intotdeauna posibila, deoarece anumite anevrisme pot fi prezente inca de la nastere.


Cu toate acestea, anumite schimbari in stilul de viata pot afecta riscul de aparitie a anevrismelor. Majoritatea metodelor de prevenire au legatura cu factorii de risc mentionati mai sus si includ:

  • Fumatul – renuntarea la fumat poate reduce riscul de aparitie a unui anevrism;
  • Gestionarea tensiunii arteriale – o tensiune arteriala normala poate fi obtinuta printr-o dieta sanatoasa, exercitiu fizic regulat si medicamente;
  • Obezitatea – aceasta poate pune presiune mai mare asupra inimii si asupra peretilor arteriali, motiv pentru care trebuie redusa greutatea in plus si mentinerea unui indice de masa corporala corespunzator;
  • Dieta sanatoasa – o dieta sanatoasa poate reduce nivelul de colesterol si poate reduce riscul de ateroscleroza. Dieta sanatoasa este bogata in fructe, legume si cereale integrale. Pentru proteine, o alegere buna ar fi carnea slaba in grasimi saturate si colesterol.

Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

Medical News Today

Healthline

Mayo Clinic

Brain Aneurysm Foundation

Pixabay