Apneea in somn asociata cu boala Alzheimer
Cercetatorii francezi au descoperit prezenta placilor amiloide in creierul persoanelor cu apnee in somn, acestea fiind o caracteristica a bolii Alzheimer.
Studiul despre care se vorbeste in acest articol a fost publicat in jurnalul JAMA Neurology.
Apneea in somn este o tulburare care produce oprirea involuntara a respiratiei in timpul somnului. Forma cea mai des intalnita a acestei afectiuni este apneea obstructiva in somn, care apare atunci cand partea superioara a sistemului respirator este blocata in timpul somnului.
Daca nu este tratata, persoanele cu apnee in somn pot dezvolta alte complicatii cum ar fi boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral si depresie.
Cercetatorii au suspectat de mai mult timp ca tulburarile de respiratie in somn, cum ar fi apneea in somn, ar putea creste riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer. Cu toate acestea, nu s-a stiut pana in acest moment care este mecanismul biologic care leaga aceste doua afectiuni.
Boala Alzheimer este cauza principala de dementa in randul persoanelor varstnice. Cercetatorii estimeaza ca aproximativ 43.8 milioane de persoane traiesc cu dementa, pe plan global.
Un studiu efectuat in anul 2017 a concluzionat ca aproximativ 5% dintre persoanele care traiesc in Europa sufera de boala Alzheimer.
Cum a fost realizat studiul?
Pentru acest studiu, cercetatorii au recrutat 127 de persoane cu varsta mai mare de 65 de ani. Persoanele participante traiau in Franta si erau deja inscrise intr-un test clinic european care analiza sanatatea mintala in randul populatiei varstnice.
Toti participantii au raspuns la chestionare despre functiile cognitive si calitatea somnului. Doar persoanele care nu au prezentat simptome de pierdere a memoriei au fost acceptate sa participe la acest studiu.
In pasul urmator, cercetatorii au oferit fiecarei persoane cate un dispozitiv portabil care le-a inregistrat respiratia in timpul somnului si calitatea somnului.
Prin masurarea frecventei si durata timpului in care presiunea nazala a participantului era scazuta, cercetatorii au putut imparti participantii in doua categorii, cei cu tulburare respiratorie in somn si cei fara tulburare respiratorie in somn.
Echipa a testat functiile cognitive si de memorie ale participantilor, inclusiv functiile executive.
S-au efectuat mai multe teste imagistice, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) si tomografia cu emisie de pozitroni (PET). Pentru un grup de 87 persoane din totalul participantilor s-a efectuat si test PET cu FDG.
Legatura dintre calitatea somnului si dementa
Cercetatorii au descoperit ca aproximativ 75% dintre participantii studiului au avut apnee in somn. Aceste persoane au avut o acumulare mai mare de proteine amiloide comparativ cu persoanele care au dormit neintrerupt.
Acest tip de proteina acumulata este caracteristica bolii Alzheimer, atunci cand incep sa se formeze placile la nivelul creierului.
Conform autorului senior al acestui studiu, dr. Géraldine Rauchs, din cadrul Universitatii Caen, Franta – “In acest timp, cand testele clinice pentru tratamentul bolii Alzheimer nu sunt incheiate cu succes, pentru un numar din ce in ce mai mare de cercetatori, indentificarea factorilor de risc si a factorilor de protectie pare a fi o tinta mai interesanta de urmarit.
“Datorita multiplelor metode de imagistica cerebrala efectuate, am reusit sa clarificam mecanismul care leaga calitatea somnului si riscul de declin cognitiv si boala Alzheimer.”
Aceasta a continuat – “Descoperirea nu inseamna ca persoanele afectate vor dezvolta boala Alzheimer, dar prezinta totusi un risc mai ridicat. Mai important este faptul ca exista solutii care pot trata apneea in somn. Diagnosticarea si tratarea tulburarilor de somn, in special apneea in somn, ar putea face parte din arsenalul de promovare a imbatranirii sanatoase.”
Planuri pentru viitor
Acesta este primul studiu de acest tip care a folosit mai multe metode de imagistica cerebrala pe un grup mare de participanti.
Cercetatorii au gasit o asociere intre apneea in somn si markerii pentru boala Alzheimer. Aceasta descoperire ar putea evidentia un mecanism biologic comun.
Cu toate acestea, studiu nu si-a propus sa evidentieze cauzalitatea si daca persoanele cu markerii biologici de boala Alzheimer au dezvoltat sau nu simptome ale dementei.
Cercetatorii intentioneaza sa continue prin investigarea leziunilor cerebrale, mai exact, daca exista o diferenta intre leziunile cerebrale la barbati si leziunile cerebrale la femei. Aditional, acestia doresc sa analizeze daca tratamentul pentru apnee ar putea afecta schimbarile cerebrale.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
