ADHD: Simptome, Cauze, Factori de risc
Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie sau ADHD pe scurt, este o problema care afecteaza milioane de copii si care poate continua deseori si la varsta adulta. ADHD include o combinatie de probleme persistente, cum ar fi dificultate de concentrare sau de mentinere a atentiei asupra unui anumit subiect sau activitate, hiperactivitate si comportament impulsiv.
Copiii cu ADHD mai pot prezenta si stima de sine scazuta, probleme legate de relatii si performanta scazuta la scoala. In unele cazuri simptomele scad odata cu inaintarea in varsta. Cu toate acestea, unele persoane nu pot scapa complet de simptomele ADHD, dar pot invata strategii care ii pot ajuta sa faca fata tulburarii.
Chiar daca tratamentul nu poate vindeca ADHD, acesta poate ajuta la gestionarea simptomelor. Tratamentul implica de obicei medicamente si interventii comportamentale si terapeutice. Depistarea timpurie a tulburarii poate ajuta foarte mult persoana afectata.
Semnele si simptomele asociate cu ADHD
Caracteristicile principale ale tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atentie include lipsa atentiei si comportamentul hiperactiv-impulsiv. Simptomele acestei tulburari apar inainte de varsta de 12 ani, iar la unii copii, aceste simptome pot fi observate chiar de la varsta de 3 ani. Simptomele ADHD pot fi usoare, moderate sau severe, iar unele dintre ele pot continua si la varsta adulta.
Aceasta problema apare mult mai des la persoanele de sex masculin decat la cele de sex feminin, iar comportamentul poate fi diferit intre sexe. De exemplu, baietii pot fi mult mai hiperactivi, iar fetele mai neatente.
Exista trei subtipuri de ADHD si anume:
- Predominant neatent – majoritatea simptomelor facand parte din domeniul neatentiei.
- Predominant hiperactiv/impulsiv – majoritatea simptomelor apartinand domeniului de hiperactiviate si impulsivitate.
- Combinat – atunci cand exista un mix de simptome neatente si simptome hiperactive/impulsive.
Neatentia
Copilul care prezinta un tipar de neatentie poate prezenta urmatoarele caracteristici:
- Nu poate fi atent la detalii sau poate face greseli la scoala din cauza neatentiei;
- Dificultate in a sta concentrat pe activitatea propusa;
- Nu asculta atunci cand i se vorbeste direct;
- Dificultate in a urmari instructiuni si de a duce la bun sfarsit sarcinile date;
- Dificultate in organizarea sarcinilor si activitatilor;
- Evita activitatile care necesita atentie si concentrare, de exemplu, temele;
- Pierde des obiecte cum ar fi jucarii, creioane, pixuri;
- Este distras cu usurinta;
- Uita sa efectueze unele activitati zilnice.
Hiperactivitatea si impulsivitatea
Copilul care prezinta un tipar de hiperactiviate si impulsivitate poate prezenta urmatoarele simptome:
- Se joaca cu degetele, bate din picioare sau din maini, se misca frecvent in scaun de parca nu isi gaseste locul sau pozitia potrivita;
- Dificultate de a sta pe scaun in sala de clasa sau in alta situatie;
- Tot timpul in miscare;
- Alearga sau sare in situatii neadecvate;
- Dificultate de a se juca sau de a efectua o activitate in liniste;
- Vorbeste prea mult;
- Intrerupe des persoana cu care vorbeste, raspunde la intrebari inainte ca acestea sa fi fost rostite complet;
- Dificultate in a astepta sa ii vina randul;
- Intrerupe sau intervine in conversatiile, jocurile sau activitatile altor persoane.
Comportamentul tipic de dezvoltare comparativ cu ADHD
Majoritatea copiilor sanatosi sunt neatenti, hiperactivi sau impulsivi intr-un moment sau altul. Este normal ca prescolarii sa aiba un interval scurt de atentie si sa nu poata mentine o activitate o perioada lunga. Chiar si in cazul copiilor mai mari sau chiar adolescenti, atentia depinde de cele mai multe ori de nivelul interesului pentru acel subiect sau activitate.
Aceleasi caracterisitici sunt prezente si la hiperactivitate. Copiii sunt de obicei energici, iar unii dintre ei au un nivel mai ridicat de activitate comparativ cu altii. Acestia nu trebuie niciodata diagnosticati cu ADHD doar pentru ca sunt mai diferiti fata de prietenii lor sau ceilalti frati.
Copiii care au probleme la scoala, dar acasa se inteleg bine cu prietenii si familia, ar putea avea alte probleme si nu ADHD. Acelasi lucru este adevarat si in cazul copiilor care sunt hiperactivi si neatenti acasa, dar activitatea la scoala si prieteniile raman neafectate.
Persoanele care sunt ingrijorate de simptomele copilului lor si cred ca exista semne de ADHD, sunt sfatuite sa viziteze medicul pediatru sau medicul de familie.
Cauzele ADHD-ului
Cauzele exacte de aparitie a tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atentie nu sunt stiute. Cu toate acestea, exista insa studii de cercetare in curs de desfasurare, care spera sa descopere mai multe informatii legate de aceasta problema.
Cercetatorii sunt de parere ca anumiti factori genetici, de mediu sau probleme la nivelul sistemului nervos central in momente cheie ale dezvoltarii, pot fi asociate cu apartia acestei tulburari.
Factorii de risc asociati cu ADHD
Factorii de risc, care pot contribui la aparitia aceste tulburari pot include:
- Rude apropiate, cum ar fi parinte sau frate care prezinta ADHD sau alte probleme legate de sanatatea mintala;
- Expunerea la anumite toxine din mediu, cum ar fi plumbul;
- Fumatul, consumul de droguri sau alcool de catre mama, in timpul sarcinii;
- Nasterea prematura.
Cu toate ca zaharul este un suspect popular in provocarea hiperactivitatii, nu exista inca dovezi clare pentru aceasta asociere.
Complicatii ale ADHD-ului
ADHD poate face viata mai dificiala. Copiii cu ADHD:
- Tind sa aiba probleme frecvente la scoala, care pot duce la esuari academice;
- Au de obicei mai multe accidente si leziuni de toate tipurile, comparativ cu copiii care nu au ADHD;
- Au de obicei stima de sine scazuta;
- Prezinta risc mai ridicat de a consuma alcool sau alte substante si de a prezenta un comportament delincvent.
ADHD nu produce alte probleme alte probleme psihologice sau de dezvoltare. Cu toate acestea, copiii cu ADHD au sanse mai mari de a avea si alte tulburari cum ar fi:
- Tulburare opozitionala, sfidatoare. Definita in general ca un tipar de actiuni negative si sfidatoare fata de figurile autoritare;
- Tulburare de conduita. Caracterizata printr-un comportament antisocial cum ar fi furatul, distrugerea proprietatii si violenta fata de oameni si animale;
- Probleme legate de invatare. Acestea includ probleme de comunicare, de citit sau scris;
- Consumul de substante, cum ar fi droguri sau alcool;
- Tulburarea de comportament disruptiv. Caracterizata prin iritabilitate si probleme legate de tolerarea frustrarilor;
- Tulburari de anxietate. Acestea pot provoca ingrijorare extrema si pot include si comportamentul obsesiv-compulsiv (OCD);
- TSA sau tulburarea de spectru autist, este o problema legata de dezvoltarea cerebrala, care are un impact asupra perceptiei si socializarii cu alte persoane;
- Tulburari de dispozitie, inclusiv depresia si tulburarea bipolara, care include comportament depresiv si maniacal.
Metode de preventie
Pentru a reduce riscul de aparitie a ADHD-ului la copil, trebuie ca:
- In timpul sarcinii, sa se evite orice activitate sau consum care ar putea afecta in mod negativ dezvoltarea copilului;
- Protejarea copilului impotriva expunerii la poluanti sau toxine, cum ar fi fumul de tigara sau vopseaua care contine plumb;
- Limitarea timpului petrecut in fata unui ecran. Cu toate ca nu este inca dovedita, ar fi prudent ca parintii sa nu expuna excesiv copii la televizor sau jocuri video, in primii cinci ani din viata.
Traind cu tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie
Avand grija de un copil cu ADHD poate fi solicitant, dar este important de tinut minte ca acestia nu isi pot controla comportamentul.
Parintii pot intalni anumite probleme in viata de zi cu zi, cum ar fi:
- Adormirea copilului pe timp de noapte;
- Pregatirea la timp pentru scoala;
- Probleme de organizare;
- Probleme aparute la ocazii sociale sau la cumparaturi.
Adultii cu ADHD pot prezenta si ei aceleasi dificultati, iar in unele cazuri, acestia pot prezenta si probleme legate de relatii si interactiuni sociale.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
