Mutatiile genetice, speranta de viata si fertilitatea
Rata de acumulare a mutatiilor aparute la adultii tineri ar putea prezice speranta de viata ramasa pentru ambele sexe si anii ramasi de fertilitate pentru persoanele de sex feminin. Mai mult decat atat, aceste rezultate ar putea raspunde si la intrebarea “de ce imbatranim diferit?“
Studiul a fost efectuat de catre cercetatorii Universitatii Utah si pare a fi singurul de acest tip realizat pana in acest moment. Acesta a evidentiat faptul ca adultii tineri care au acumulat mai putine mutatii de-a lungul timpului au trait mai mult cu aproximativ cinci ani, comparativ cu cei care au acumulat mai multe mutatii.
Cercetatorii sunt de parere ca aceasta descoperire ar putea duce intr-o buna zi la crearea unor metode de incetinire a imbatranirii.
Conform co-autorului acestui studiu, Lynn B. Jorde Ph.D, presedintele Departamentului de Genetica Umana din cadrul Universitatii Utah – “Daca rezultatele obtinute in acest studiu mic ar fi validate de alte cercetari independente, efectul ar putea fi semnificativ. Acest lucru ar insemna ca putem gasi in cele din urma metode de a ne “repara” si de a trai mai mult si mai bine.”
Studiul a fost publicat in jurnalul online Scientific Reports.
ADN, leziuni si mutatii
Conform autorului corespondent Richard Cawthon, cercetatorii au stiut despre leziunile continue aparute la nivelul ADN-ului si la fel de bine au stiut si de mecanismele variate prin care sunt reparate aceste distrugeri, pentru a preveni potentiale mutatii daunatoare.
Odata cu inaintarea in varsta insa, aceste mecanisme devin din ce in ce mai ineficiente si astfel incep sa se acumuleze mai multe mutatii. Plecand de la aceasta idee, parintii mai in varsta tind sa paseze mai multe mutatii genetice copiilor prin liniile de celule germinale, comparativ cu parintii mai tineri.
Cu toate acestea, Cawton si colegii sai au teoretizat ca aceste mutatii ar putea fi folosite si pe post de biomarkeri pentru a observa rata de imbatranire, prezicerea sperantei de viata si a fertilitatii.
Despre studiu
Pentru acest studiu cercetatorii au secventiat ADN-ul provenit de la 61 de barbati si 61 de femei care au fost bunici in 41 de familii formate din 3 generatii.
Familiile au facut parte din Centre d’Etude du Polymorphisme Humain (CEPH), acesta avand un rol important in multe investigatii care au contribuit la cunoasterea geneticii umane.
Cercetatorii au analizat secventierile ADN provenite de la perechile de bunici din prima generatie si cele provenite de la copiii din a doua generatie.
Deoarece mutatiile sunt mostenite de la parinti, cercetatorii au putut determina care mutatie a liniei germinale a provenit de la mama si care a provenit de la tata, lucru care a putut evidentia numarul de mutatii acumulate de fiecare parinte.
In urma obtinerii acestor informatii, cercetatorii au putut compara fiecare parinte din prima generatie cu alti parinti de acelasi sex, estimand astfel rata lor de imbatranire.
“Comparativ cu un barbat de 32 de ani cu 75 de mutatii, ne-am astepta ca un barbat de 40 de ani cu acelasi numar de mutatii sa imbatraneasca mai lent. Mai mult decat atat, ne-am astepta ca acel barbat sa se stinga din viata la o varsta mai inaintata, comparativ cu cel de 32 de ani” – Richard Cawthon.
Imbatranirea incepe in perioada adolescentei
Cercetatorii au descoperit ca mutatiile au inceput sa se acumuleze intr-un ritm accelerat in timpul sau la scurt timp dupa pubertate, sugerand astfel ca imbatranirea incepe inca din adolescenta.
Avand in vedere ca unii adulti tineri pot acumula mutatii chiar si de trei ori mai rapid, dupa ce au ajustat rezultatele pentru a lua in considerare varsta, cercetatorii au determinat ca persoanele cu rata cea mai mica de acumulare a mutatiilor au o probabilitate mai mare de a trai cu 5 ani mai mult decat persoanele care acumuleaza mutatii intr-un ritm mai rapid.
Persoanele de sex feminin cu numarul cel mai mare de mutatii au avut un numar semnificativ mai mic de nasteri vii comparativ cu alte femei si au avut o probabilitate mai mare ca ultima nastere vie sa se fi intamplat cand erau mai tinere.
“Abilitatea de a determina cand incepe imbatranirea, cat timp pot fi fertile persoanele de sex feminin si cat de mult pot trai oamenii, pare a fi o posibilitate fascinanta.” – Richard Cawthorn.
Deoarece imbatranirea si acumularea de mutatii incepe in perioada pubertatii, dr. Richard Cawthorn este de parere ca odata cu intelegerea acestor efecte, ar putea fi create diferite interventii medicale pentru a restaura ADN-ul la stadiul in care era inainte de pubertate, anuland astfel efectele de acumulare rapida a mutatiilor.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
