Noi informatii despre imbatranirea creierului
Cercetatorii Universitatii din Oslo au descoperit ca anumite parti ale creierului incep sa aiba un declin mai rapid incepand cu varsta de 30 de ani si ca aceste schimbari sunt mai accentuate la persoanele care sufera de boala Alzheimer.
Pentru acest studiu, cercetatorii au fost interesati in special de cortexul cerebral, partea creierului care este asociata cu declinul cognitiv si boala Alzheimer.
Cortexul cerebral este membrana exterioara a creierului, o ”pelicula” fina de materie cenusie esentiala pentru functii cognitive si memorie.
Deoarece partea stanga a creierului si partea dreapta sunt specializate sa realizeze diferite actiuni si activitati, la fel si cortexul cerebral prezinta anumite diferente, partile acestuia nefiind egale ca grosime, fenomen numit ”asimetrie corticala”.
Odata cu inaintarea in varsta, cortexul se micsoreaza cauzand astfel un declin treptat al abilitatilor cognitive, acest declin reprezentand un efect normal al imbatranirii.
Cu toate acestea, cercetatorii au fost de parere ca atat partea stanga a cortexului cat si partea dreapta se subtiaza in acelasi ritm, insa studiul a evidentiat faptul ca partea mai groasa a cortexului tinde sa se deterioreaze mult mai rapid.
Echipa de cercetatori care face parte dintr-un consortium international de neurocercetatori numit Lifebrain, a masurat grosimea cortexului in toate zonele folosind teste imagistice obtinute de la aproximativ 2600 de persoane sanatoase din diferite zone ale Europei si ale Statelor Unite dar si dintr-un grup Australian cu dementa.
Asimetria corticala ar putea fi un marker pentru boala Alzheimer
Cercetatorii au descoperit ca asimetria corticala este pierduta odata cu inaintarea in varsta demonstrand astfel ca cele doua parti ale creierului nu se deterioreaza in acelasi ritm.
Mai mult decat atat, cercetatorii au descoperit ca aceeasi zona a creierului care de regula imbatraneste normal odata cu inaintarea in varsta, tinde sa se microsere mai rapid atunci cand este prezenta boala Alzheimer, autorul principal al studiului, James Roe mentiondand – ”Este prea devreme pentru a trage concluzii dar asimetria corticala ar putea fi folosita ca un marker pentru a detecta schimbari timpurii ale creierului datorate bolii Alzheimer, schimbari care pana acum au fost presupuse a fi evidente abia dupa ce simptomele cognitive au aparut deja.”
Analizand in continuare testele imagistice obtinute, cercetatorii au constatat ca pierderea asimetrica incepe de obicei in jurul varstei de 30 de ani, continuand pe tot parcursul vietii adulte si accelerand in jurul varstei de 60 de ani.
Rezultatele obtinute de acest studiu au putut fi realizate datorita bazelor de date care au detinut chiar si sase teste imagistice pentru fiecare persoana, comparativ cu alte baze de date care detin de obicei doar una.
Datorita acestor imagini cercetatorii au putut monitoriza cu mai multa precizie evolutia cerebrala a tuturor celor 2600 de participanti, James Roe precizand ca aceasta colectie de informatii a reprezentat pentru ei cheia succesului.
Boala Alzheimer pe scurt
Boala Alzheimer este o afectiune progresiva si ireversibila a creierului care distruge treptat memoria, gandirea si abilitatea de a efectua chiar si cele mai simple activitati, odata cu trecerea timpului.
Chiar daca nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, anumite tratamete pot incetini declinul si pot ameliora anumite simptome.
Fiind cea mai frecventa cauza de dementa, boala Alzheimer prezinta simptome precum pierderea memoriei, dificultate in mentinerea unei conversatii, stare de confuzie si dezorientare in locuri care de altfel ar fi fost bine cunoscute, etc.
Mai mult decat atat, schimbarile cerebrale datorate bolii pot avea un efect si asupra starii de spirit si a comportamentului, persoana cu boala Alzheimer putand prezenta depresie, apatie, retragere sociala, irascibilitate si multe altele.
Deoarece detectarea cat mai devreme a bolii ofera mai multe sanse de a benefia de pe urma tratamentului, studiul realizat de James Roe si echipa sa ar putea ajuta la o detectare mult mai timpurie decat este posibil momentan.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
