Paralizia cerebrala: Simptome, Cauze
Paralizia cerebrala este un termen folosit pentru a descrie un set de afectiuni neurologice care afecteaza miscarea.
Aceasta este cauzata de leziuni aparute la nivelul creierului imatur in timp ce se dezvolta, deseori inainte de nastere.
Semnele si simptomele apar la varste fragede sau in anii prescolari. In general, paralizia cerebrala provoaca probleme asociate cu miscarea, de la reflexe anormale, la rigiditate a membrelor, miscari involuntare, postura anormala sau chiar o combinatie a acestora.
Paralizia cerebrala este cea mai comuna cauza a tulburarilor motorii in copilarie. Aceasta nu este contagioasa si de obicei nu afecteaza inteligenta sau abilitatile congnitive.
Mai mult decat atat, aceeasta nu este o afectiune progresiva, ceea ce inseamna ca nu se va agrava odata cu trecerea timpului. Cu toate acestea, anumite simptome, cum ar fi cele ale rigiditatii musculare s-ar putea agrava daca nu sunt tratate corespunzator.
De obicei, persoanele cu paralizie cerebrala tind sa aiba o speranta de viata normala si in multe cazuri chiar o calitate buna a vietii.
Semnele si simptomele paraliziei cerebrale
Semnele si simptomele prezentate pot varia de la o persoana la alta, in functie de zona creierului afectata. Acestea pot fi usoare sau severe, iar problemele de miscare si coordonare asociate cu paralizia cerebrala pot include:
- Variatii in ceea ce priveste tonusul muscular, acesta poate fi prea rigid sau prea moale;
- Muschi rigizi si reflexe exagerate;
- Muschi rigizi si reflexe normale;
- Ataxia sau lipsa de echilibru si coordonare musculara;
- Tremor si miscari involuntare;
- Convulsii;
- Tulburari ale abilitatilor motrice fine;
- Disfagie.
Paralizia cerebrala poate afecta intregul corp sau poate fi limitata in principal la un singur membru sau parte a corpului.
De obicei simptomele apar inainte de varsta de 3 sau 4 ani.
Cauzele paraliziei cerebrale
Paralizia cerebrala este provocata de o anomalie in dezvoltarea creierului, de obicei inainte de nastere. Cu toate acestea, leziunile aparute la nivelul cerebelului inainte, in timpul sau la 5 ani dupa nastere, ar putea provoca si ele paralizia cerebrala.
Mai mult decat atat, cerebelul este responsabil si de memorie, de abilitatea de invatare si de cea de comunicare. Din acest motiv unele persoane cu paralizie cerebrala pot prezenta si probleme de comunicare sau invatare. Aditional, lezarea cerebelului mai poate afecta atat vederea, cat si auzul.
In majoritatea cazurilor, cauza nu este cunoscuta. Factorii care pot duce la probleme cu dezvoltarea cerebrala pot include:
- Mutatii genetice – acestea pot duce la o dezvoltare anormala;
- Infectii materne – care pot afecta dezvoltarea fetusului;
- Intreruperea sursei de sange catre creierul aflat in dezvoltare;
- Sangerari cerebrale, fie in uter, fie dupa nastere;
- Infectii ale fetusului – care pot provoca inflamatii la nivelul creierului sau in jurul lui;
- Leziuni traumatice la nivelul capului suferite de nou nascut prin cadere sau alte accidente;
- Lipsa de oxigen in timpul nasterii.
Factori de risc asociati cu paralizia cerebrala
Anumiti factori pot prezenta un risc ridicat de dezvoltare a paraliziei cerebrale, cum ar fi:
- Nasterea prematura;
- Greutate mica la nastere;
- Numarul de bebelusi aflati in uter. Riscul de aparitie a paraliziei cerebrale creste odata cu numarul de bebelusi care impart uterul.
- Un scor Apgar mic, care este folosit pentru a evalua sanatatea fizica a bebelusilor la nastere;
- Expunerea mamei la anumite substante toxice in timpul sarcinii;
- Herpes – acesta poate fi transmis de la mama la copil in timpul sarcinii si poate afecta uterul si placenta. Inflamatia provocata de infectie poate afecta in mod negativ dezvoltarea sistemului nervos al copilului.
- Sifilisul – o infectie bacteriana cu transmitere sexuala;
- Infectare cu virusul zika – aceasta poate provoca microcefalie sau dezvoltarea insuficienta a craniului sau a creierului.
- Afectiuni ale bebelusului – cum ar fi meningita bacteriana, encefalita virala, icter sever sau netratat si sangerari cerebrale.
Complicatii ale paraliziei cerebrale
Problemele de coordonare si slabiciunea musculara pot contribui la un numar mare de complicatii atat in timpul copilariei, cat si la varsta adulta. Acestea includ:
- Imbatranire prematura – este posibil ca un tip de imbatranire prematura sa afecteze persoanele cu parazilie cerebrala aflati in jurul varstei de 40 de ani.
- Malnutritia – actiunea de inghitire a bolului alimentar sau alimentarea in sine ar putea fi afectata din cauza acestei boli. Afectiunea poate ingreuna atingerea nivelului necesar de nutrienti, in special pentru bebelusi, ceea ce poate afecta cresterea si poate duce la oase fragile.
- Afectiuni legate de sanatatea mintala – este posibil ca persoanele cu paralizie cerebrala sa aiba afectiuni asociate cu sanatatea mintala cum ar fi depresia. Izolarea sociala si dificultatile prezentate de paralizia cerebrala pot contribui si ele la aparitia depresiei.
- Boli pulmonare sau cardiovasculare – persoanele cu paralizie cerebrala ar putea dezvolta boli cardiovasculare, pulmonare sau tulburari respiratorii.
- Osteoartrita – aceasta poate fi cauzata de presiunea exercitata asupra articulatiilor sau din cauza pozitionarii anormale ale acestora.
- Osteopenia – fracturile aparute din cauza unei densitati osoase mici pot fi cauzate de mai multi factori, de la lipsa de mobilitate, la nutritia slaba sau chiar medicamentele antiepileptice.
Metode de preventie
Majoritatea cazurilor de paralizie cerebrala nu pot fi prevenite, cu toate acestea, este posibila insa o reducere a riscurilor. Daca o persoana este insarcinata sau planuieste sa ramana insarcinata, acesta trebuie sa aiba grija de sanatatea ei, sa primeasca ingrijire prenatala adecvata si sa fie consultata cat mai des de medicul specialist pentru a ajuta la prevenirea infectiilor, a nasterii premature si a greutatii corporale mici la nastere.
Diagnosticarea paraliziei cerebrale
Medicul va intreba parintii despre istoricul si dezvoltarea bebelusului si despre istoricul medical al mamei in timpul sarcinii.
Acesta va observa si examina postura copilului, miscarile, tonusul muscular, abilitatile motorii si reflexele.
In functie de varsta, acesta ar putea cere si o analiza a dezvoltarii intelectuale.
In procesul de diagnosticare, trebuie inlaturate alte afectiuni cu simptome similare cum ar fi tumorile sau distrofia musculara.
Stabilirea unui diagnostic clar poate dura mai mult timp deoarece evaluarea trebuie efectuata de mai multe ori.
Medicul mai poate apela si la diferite teste cum ar fi cele de sange, electroencefalografie, CT si RMN sau ecografie.
Optiunile terapeutice disponibile pentru paralizia cerebrala
Obiectivul tratamentului este de a imbunatati limitarile si de a preveni complicatiile. Tratamentul poate include dispozitive de asistenta, tratament chirurgical, medicamente si terapii.
In ceea ce priveste dispozitivele de asistenta, acestea pot fi ochelari, proteze auditive, cadre, sau scaune rulante.
Medicamentele anticonvulsivante sau relaxantele musculare orale sunt folosite des pentru tratarea paraliziei cerebrale.
Operatia ortopedica poate fi folosita pentru a ameliora durerea si pentru a imbunatati mobilitatea. Aceasta ar mai putea fi necesara pentru a slabi muschii incordati sau pentru a corecta anumite anomalii osoase.
In cazul terapiilor, cele mai folosite pentru paralizia cerebrala sunt: terapia ocupationala, fizioterapia si logopedia.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
