Deprivarea de somn la adolescenți și impactul asupra evoluției școlare

deprivarea de somn

Deprivarea de somn la adolescenți și impactul asupra evoluției școlare

În ultimii ani, tot mai mulți profesori, consilieri școlari și părinți observă adolescenți care ajung la școală epuizați, cu dificultăți de concentrare și cu o toleranță foarte scăzută la stres. Deprivarea de somn a început să devină o realitate frecvent întâlnită în rândul elevilor de gimnaziu și liceu, iar efectele ei depășesc zona disconfortului fizic pentru că ajung să influențeze performanța cognitivă și reglarea emoțională.

Există o combinație de factori biologici, comportamentali și sociali care contribuie la reducerea duratei și calității somnului în adolescență.

În primul rând, ritmul circadian se modifică natural în această etapă de dezvoltare. Hormonul somnului, melatonina, este secretat mai târziu decât în copilărie, ceea ce face ca adolescenții să aibă somnul puțin decalat față de un adult. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, programul școlar rămâne matinal, ceea ce duce la un deficit constant de odihnă.

Pe lângă aceste aspecte biologice trebuie să se ia în considerare și alți factori precum:

  • expunerea prelungită la ecrane înainte de culcare;
  • teme, proiecte sau activități extracurriculare desfășurate seara;
  • presiunea performanței școlare;
  • agitația specifică vârstei.

Mulți adolescenți încearcă să compenseze prin somnul prelungit din weekend, însă studii recente din 2020 precum  Napping and weekend catch-up sleep do not fully compensate for high rates of sleep debt and short sleep at a population level și Association between weekend catch-up sleep and executive functions in school-aged children  arată că această strategie poate deregla și mai mult programul, menținând ciclul oboselii cronice.

Semnele deprivării de somn în comportamentul școlar

Un adolescent lipsit de somn nu va anunța aproape niciodată direct că este epuizat. În schimb, semnele apar subtil, iar uneori sunt interpretate greșit ca lipsă de interes sau indisciplină, iar printre manifestările frecvente se numără:

  • scăderea atenției susținute;
  • dificultăți în reținerea informațiilor noi;
  • încetinirea procesării cognitive;
  • iritabilitate crescută;
  • somnolență crescută;
  • reducerea implicării la clasă sau în viața școlară.

Cum afectează somnul performanța academică

Somnul joacă un rol major în procesarea și consolidarea informațiilor. În timpul nopții, creierul organizează datele învățate, elimină informațiile inutile și întărește conexiunile neuronale necesare memoriei pe termen lung. Când acest proces este întrerupt sau insuficient, apar efecte vizibile precum memoria diminuată, timpul de concentrare limitat, rezolvarea problemelor devine mai dificilă și motivația scade.

Pe termen lung, deprivarea de somn poate contribui la scăderea mediilor, pierderea interesului pentru școală și chiar abandon școlar în cazuri severe. În ceea ce privește impactul emoțional și social al lipsei de odihnă, somnul nu influențează doar funcțiile cognitive, ci și reglarea emoțiilor. Adolescenții obosiți sunt mai predispuși la iritabilitate și impulsivitate pentru că atunci când un elev începe să creadă că „nu este în stare” sau că „nu poate ține pasul” efectele devin mult mai profunde decât o simplă oboseală. Percepția negativă asupra propriei persoane poate influența alegerile, relațiile și chiar sănătatea mentală și fizică.

De ce problema trece uneori neobservată

Deprivarea de somn a devenit atât de comună, încât mulți adulți o consideră o caracteristică normală a adolescenței. În loc să fie privită ca un semnal de alarmă, este adesea justificată prin faptul că, la nivel general, se consideră că adolescenții nu se organizează bine, nu sunt interesați de școală și sunt mai rebeli. Însă diferența dintre lipsă de interes și epuizare este uriașă. Un adolescent care nu doarme suficient nu are capacitatea internă de a performa, indiferent de motivație sau potențial.

Somnul nu este un detaliu minor în viața școlară, este o condiție fundamentală pentru învățare, echilibru emoțional și dezvoltare sănătoasă. Deprivarea de somn afectează concentrarea, memoria, motivația și relațiile sociale, iar impactul ei nu se vede doar în note, ci și în felul în care adolescenții cresc și se raportează la ei înșiși.

Iată câteva sfaturi practice pentru gestionarea orei de somn la adolescenți:

  • Reducerea cofeinei și a băuturilor energizante după ora 16:00;
  • Limitarea ecranelor cu cel puțin 60 de minute înainte de culcare;
  • Încurajarea lecturii unor texte relaxante pe hârtie înainte de culcare;
  • Stabilirea unui interval fix de somn, inclusiv în weekend, de exemplu intre 22:30-23:30.

Articol redactat de:

Adriana Stanciu, consultant educațional, redactor-șef al revistei ‘Un minut’

www.consultantaeducationala.ro

Cartea scrisă de Adriana Stanciu aici

Sursa featured photo: Pexels