Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Cel mai vechi ADN African descoperit

S-a reusit in sfarsit secventierea ADN-ului provenit de la patru copii ingropati in urma cu 8,000 si 3,000 de ani.
ADN, cel mai vechi ADN

Sursa: Pixabay

O echipa de cercetatori internationali, care a inclus si un antropolog din cadrul campusului Universitatii Saint Louis din Madrid, a descoperit unul dintre cele mai vechi ADN-uri africane inregistrate. Studiul a fost publicat pe 22 ianuarie in jurnalul Nature.


Africa este zona de origine a speciei umane si detine cea mai mare diversitate genetica umana, comparativ cu orice alta zona de pe planeta.

Studiile efectuate pe ADN-ul provenit de la situri arheologice africane ar putea evidentia informatii noi legate de originea oamenilor.


Echipa de cercetatori a secventiat ADN-ul provenit de la patru copii ingropati in urma cu 8,000 si 3,000 de ani in Shum Laka, Camerun. Oasele celor patru copii au fost ridicate de la un sit arheologic excavat in urma cu 30 de ani de catre o echipa belgiana si cameruneza.


Studiul reprezinta primul ADN antic provenit din Africa de Vest si Centrala si unul dintre cele mai vechi ADN-uri gasite intr-un context african tropical. Aceasta descoperire permite o noua intelegere a relatiilor dintre primii Homo sapiens in Africa subsahariana.


Acest studiu a fost rezultatul unei colaborari dintre geneticieni, arheologi, antropologi si curatori de muzee din:

  • America de Nord – Facultatea de Medicina Harvard si Université de Montréal.
  • Europa – Muzeul Regal Belgian de Stiinte Naturale, Muzeul Regal pentru Africa Centrala, Université Libre de Bruxelles si Universitatea Saint Louis, Madrid.
  • Camerun – Universitatea Yaoundé si Universitatea Buea.
  • China – Universitatea Duke Kushan.


Sit arheologic unic


Shum Laka este un adapost in stanca localizat in regiunea de iarba a Camerunului, o zona considerata mult timp de catre lingvisti ca fiind locul de origine a limbii Bantu. Limba Bantu reprezinta un grup raspandit si divers de limbi, vorbite de mai mult de o treime din populatia actuala a Africii.


Adapostul Shum Laka a fost excavat in anii ’80 si ’90 de catre arheologi din Belgia si Camerun. Acest sit detine informatii arheologice bine detaliate cu datare din carbon din ultimii 30,000 de ani.


Din probele testate, provenite de la Shum Laka s-a descoperit ca acei oameni nu au nimic in comun cu oamenii vorbitori de Bantu, prezenti in zilele noastre. In schimb, acei copii faceau parte dintr-o populatie separata care a trait in regiune timp de cel putin cinci milenii. La un moment dat, acea populatie a fost inlocuita complet de alta populatie a carui descendeti sunt actualii oameni care traiesc astazi in Camerun.


Doua treimi din originea copiilor de la Shum Laka a provenit de la o descendenta necunoscuta, relativ inrudita cu persoanele din Africa de Vest si aproximativ o treime din originea lor a provenit de la descendenta actuala a africanilor vanatori-culegatori. Aceasta descoperire evidentiaza prezenta unei diversitati genetice inaninte de raspandirea alimentelor si a uneltelor.


Intre Epoca de Piatra si Epoca de Fier


Cercetatorii de la Facultatea de Medicina Harvard au folosit oasele aflate in interiorul urechii a sase persoane ingropate in Shum Laka. Patru dintre aceste probe au produs ADN, care a fost datat de Laboratorul de Datare cu Carbon a Universitatii Pennsylvania.


ADN-ul secventiat de la cei patru copii, o pereche ingropata in urma cu 8,000 de ani si cealalta pereche ingropata in urma cu 3,000 de ani, a fost din timpul perioadei de tranzitie de la Epoca de Piatra la Epoca de Fier.


Analiza completa a genomului provenit de la ADN-ul antic a oferit informatii cu privire la relatiile dintre mai multe linii de descendenta africana. Rezultatele sugereaza ca liniile de descendenta care duc spre populatiile din zilele noastre de vanatori-culegatori din Africa Centrala, Africa de Sud si toti ceilalti oameni moderni, au inceput diversificarea cu aproximativ 250,000 – 200,000 de ani in urma.


Aditional, a mai fost descoperit ca un alt set de diferente genetice a avut originea in urma cu 80,000 – 60,000 de ani, inclusiv linia de descendenta a tuturor persoanelor din ziua de azi, non-africane.


Aceste descoperiri consolideaza si sustin afirmatiile facute recent de catre arheologi si geneticieni, asupra faptului ca originea umana in Africa ar fi implicat populatii diferite si separate geografic.

Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

Nature

Universitatea Saint Louis

News-Medical

Pixabay