Vapatul în rândul adolescenților. Cât de multe știu, de fapt, părinții?
Incidentul petrecut recent la o școală din București, unde doi elevi de clasa a VIII-a au ajuns la spital după ce ar fi utilizat un dispozitiv de vapat primit de la un coleg, readuce în atenție un fenomen tot mai vizibil în rândul adolescenților. Potrivit informațiilor apărute în presă, cei doi copii au început să se simtă rău după ce au revenit la cursuri, fiind necesară intervenția echipajelor medicale. Autoritățile au demarat verificări pentru a stabili circumstanțele incidentului.
Dincolo de acest caz, care ridică inclusiv întrebări privind substanțele pe care le pot conține dispozitivele de vapat, există o problemă mai puțin discutată respectiv, cât de bine cunosc părinții comportamentele de consum ale propriilor copii?
Un sondaj exploratoriu realizat în 2026 de www. consultantaeducationala.ro, pe un eșantion aleatoriu limitat de 36 de adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani, din București, oferă câteva indicii interesante despre popularitatea vapatului, influența grupului de prieteni și comunicarea dintre adolescenți și părinți. Sondajul poate fi citit integral pe site-ul menționat anterior, la rubrica Resurse.
Cât de popular este vapatul în rândul adolescenților?
Țigările electronice și dispozitivele de vapat au devenit tot mai familiare adolescenților, inclusiv celor care nu le utilizează. Aromele variate, designul atractiv și dimensiunile reduse contribuie la popularitatea acestor produse, care pot fi percepute drept alternative mai puțin periculoase la țigările tradiționale. Potrivit sondajului realizat de consultantaeducationala.ro, 94,4% dintre adolescenții chestionați au auzit despre dispozitivele de vapat, iar 91,7% afirmă că au văzut colegi sau prieteni folosindu-le. Mai mult, 66,7% dintre respondenți declară că întâlnesc frecvent sau foarte frecvent acest comportament în pauzele școlare. În ceea ce privește experiența personală, 21 dintre cei 36 de participanți, respectiv 58,3%, afirmă că au încercat cel puțin o dată să vapeze. Acest rezultat nu trebuie confundat cu prevalența consumului regulat, deoarece sondajul nu a urmărit frecvența utilizării dispozitivelor.
O altă informație importantă privește motivațiile atribuite acestui comportament. Aproximativ 69,4% dintre respondenți consideră că adolescenții vapează pentru a se integra într-un grup de prieteni. Această observație atrage atenția asupra unei dimensiuni sociale a fenomenului. Pentru un adolescent, dorința de apartenență și acceptare poate cântări uneori mai mult decât informațiile despre riscurile pentru sănătate. Atunci când vapatul devine un comportament obișnuit în grupul de prieteni, refuzul poate fi perceput ca o posibilă formă de excludere.
Riscurile sunt însă reale. Majoritatea țigărilor electronice conțin nicotină, substanță care produce dependență și poate afecta dezvoltarea creierului adolescentului, inclusiv procesele asociate atenției, învățării și controlului impulsurilor. Nici dispozitivele fără nicotină nu sunt lipsite de riscuri, aerosolii putând conține substanțe iritante sau nocive.
Câți dintre părinți știu că adolescenții vapează?
Una dintre cele mai importante constatări ale sondajului privește diferența dintre comportamentele declarate de adolescenți și informațiile pe care aceștia consideră că le dețin părinții. Dintre cei 36 de respondenți, 18 au indicat că vapează. Dintre aceștia, numai patru au afirmat că părinții cunosc situația, în timp ce 14 au declarat contrariul. Cu alte cuvinte, 77,8% dintre adolescenții care au indicat că vapează susțin că părinții lor nu știu acest lucru.
Procentul se referă exclusiv la cei 18 respondenți din această categorie și nu poate fi generalizat la populația adolescentină din România. Totuși, rezultatul ridică o întrebare importantă, cât de mult din ceea ce se întâmplă în viața adolescentului ajunge să fie cunoscut în familie? Există mai multe explicații posibile pentru această discrepanță. Unii adolescenți pot evita discuția din teama de pedeapsă, alții pot considera vapatul un comportament lipsit de importanță, în timp ce unii părinți pot avea dificultăți în identificarea dispozitivelor moderne.
Spre deosebire de țigările tradiționale, dispozitivele de vapat nu produc același miros persistent de fum. În plus, unele sunt suficient de mici pentru a fi confundate cu obiecte electronice obișnuite. Aromele fructate sau dulci pot face și mai dificilă recunoașterea utilizării lor. Nu trebuie ignorată nici comunicarea dintre adolescenți și adulți. În același sondaj, 30,6% dintre participanți au afirmat că nu au discutat despre vapat nici cu părinții, nici cu profesorii. Absența unei conversații nu înseamnă că adolescentul vapează, însă poate însemna că acesta își formează opiniile despre fenomen aproape exclusiv din experiențele și informațiile primite de la prieteni sau din mediul online.
Ce pot face părinții pentru a preveni vapatul?
Prevenția nu ar trebui să înceapă în momentul în care părintele descoperă un dispozitiv de vapat în ghiozdanul copilului. Ideal este ca discuțiile despre nicotină, dependență și presiunea grupului să apară înaintea primelor experiențe de consum.
În primul rând, părinții ar trebui să se informeze despre dispozitivele de vapat existente pe piață, despre modul în care funcționează și despre riscurile asociate utilizării lor. Este important să înțeleagă că absența mirosului specific țigărilor nu exclude consumul și că aspectul modern al unui dispozitiv nu îl face inofensiv.
În al doilea rând, conversațiile trebuie să depășească simpla prezentare a riscurilor medicale. Dacă integrarea în grup reprezintă o motivație importantă, părinții ar trebui să discute cu adolescenții despre presiunea socială, despre nevoia de acceptare și despre dificultatea de a refuza o propunere venită din partea prietenilor.
De asemenea, părinții trebuie să acorde atenție propriului comportament. Atunci când adulții fumează sau vapează, mesajele despre riscurile consumului pot deveni mai puțin convingătoare dacă nu sunt însoțite de explicații și de asumarea propriilor alegeri.
Dacă un părinte descoperă că adolescentul vapează, reacția inițială poate influența disponibilitatea acestuia de a vorbi despre situație. O abordare bazată exclusiv pe pedeapsă riscă să încurajeze ascunderea comportamentului, în loc să contribuie la înțelegerea și corectarea lui. Este util ca părintele să afle când a început consumul, cât de frecvent are loc, ce produse sunt utilizate și în ce contexte sociale apare. În situațiile în care există un consum repetat sau semne de dependență, sprijinul unui medic poate fi necesar. Nu în ultimul rând, adolescenții trebuie să știe că nu este sigur să utilizeze dispozitive primite de la alte persoane, mai ales atunci când nu cunosc proveniența sau conținutul acestora. Apariția unor simptome precum greață severă, vărsături repetate, palpitații, dificultăți de respirație sau alterarea stării de conștiență după utilizare necesită evaluare medicală urgentă.
Incidentul din București ar trebui să reprezinte un punct de plecare pentru discuții, nu doar un motiv de îngrijorare. Datele sondajului utilizat ca suport pentru acest material sugerează că vapatul este foarte vizibil în mediul social al adolescenților chestionați, dar că o parte importantă a experiențelor lor rămâne necunoscută părinților.
Prevenția presupune informare, comunicare și construirea unei relații în care adolescentul să poată vorbi inclusiv despre alegerile greșite, fără teama că orice mărturisire va fi întâmpinată exclusiv cu reproșuri sau sancțiuni. În cele din urmă, întrebarea pe care părinții ar trebui să și-o adreseze nu este doar dacă propriul copil vapează, ci și dacă acesta ar avea suficientă încredere să le spună adevărul.
Poză realizată cu ChatGPT

Adriana STANCIU
Consultant educațional
www.consultantaeducationala.ro


