Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Genom uman extras din “guma” antica

Cercetatorii de la Universitatea din Copenhaga au reusit sa extraga un genom uman intreg dintr-o bucata mestecata de smoala de mesteacan.
genom uman

Sursa: Pixabay

Cercetatorii au gasit indicii legate de ADN-ul antic intr-o “guma de mestecat” veche de 5,700 de ani. Studiul in care au fost prezentate aceste descoperiri a fost publicat in jurnalul “Nature Communications.”


O echipa de cercetatori de la Universitatea din Copenhaga a folosit o bucata de guma excavata si au extras genom uman din ea. Guma a fost produsa din smoala de mesteacan. Conform expertilor, aceasta este prima data cand s-a putut extrage un genom antic intreg dintr-un alt artefact, acesta fiind de obicei extras doar din oasele excavate.


Exista rapoarte care mentioneaza ca smoala de mesteacan ar fi fost folosita pe post de lipici in epoca Paleolitica. Aceasta este o substanta vascoasa de culoare maro inchis spre negru obtinuta in urma incalzirii scoartei copacilor de mesteacan. Odata racita, aceasta trebuie mestecata pentru a putea fi folosita ca lipici.


Conform expertilor, este posibil ca smoala de mesteacan sa fi fost folosita si ca remediu pentru durerea dentara, ca antiseptic sau masticata pur si simplu din placere. Acestia au mentionat in studiul publicat – “Cele mai vechi exemple de smoala mestecata gasite in Europa, dateaza din perioada Mezolitica. Analiza chimica a acestor exemplare a aratat ca multe dintre ele au fost obtinute din mesteacan (Betula pendula).”


Informatii provenite de la genom si flora microbiana orala


In urma unei analize detaliate a genomului, cercetatorii au descoperit ca persoana care mesteca guma era de sex feminin si ca avea legaturi mai apropiate de grupurile vanator-culegator care traiau in Europa Centrala, comparativ cu cei are traiau in regiunile centrale din Scandinavia.


Acestia au speculat, in baza informatiilor produse de genom, ca fata, cel mai probabil ar fi avut ochii albastri, iar parul si pielea inchise la culoare. Din guma de mestecat cercetatorii au reusit sa izoleze si ADN-ul plantelor si animalelor cu care fata ar fi intrat in contact. In mod special, cercetatorii au descoperit urme de rata si alune.


In pasul urmator, cercetatorii au analizat genomul microbilor gasiti in guma. Cel mai probabil, aceste genomuri au apartinut florei microbiene orale si a bacteriilor oportuniste din gura si tractul gastrointestinal al persoanei care mesteca guma.


Conform cercetatorului principal si profesor asociat al Institutlui Globe, Hannes Schroeder – “Conservarea este incredibil de buna, am reusit sa extragem multe specii diferite de bacterii care sunt caracteristice florei microbiene orale. Stramosii nostrii au trait intr-un mediu diferit si au avut o dieta si stil de viata diferit, motiv pentru care este interesant sa aflam ce efect a avut acest mediu asupra florei microbiene.”


Imagine detaliata a persoanei care a mestecat smoala


Unul dintre genomurile gasite a fost cel al virusului Epstein-Barr. In studiul publicat, cercetatorii au mentionat si alte descoperiri cum ar fi Neisseria subflava si Rothia mucilaginosa, dar si alte bacterii cum ar fi Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsythia si Treponema denticola.


In urma acestor descoperiri se poate crea o imagine mai clara a persoanei care a mestecat “guma”. Aceasta a trait pe o insula in Marea Baltica, avea intoleranta la lactoza, este posibil ca aceasta sa fi suferit de afectiuni gingivale si recent consumase carne de rata si alune. La fel ca majoritatea europenilor antici, aceasta avea pielea si parul inchis la culoare si ochii albastri.


Datorita acestor informatii care o readuc la viata intr-un anumit fel, cercetorii au numit-o Lola. Ce nu stim insa despre Lola, este durata ei de viata, cand a murit si de ce. Aceste informatii nu pot fi obtinute din ADN-ul extras.


Datorita proprietatilor antiseptice si hidrofobe pe care le are smoala, ADN-ul nu se poate descompune


Conform profesorului Schroeder – “Ne poate ajuta sa intelegem mai bine cum au evoluat si cum s-au raspandit patogenii de-a lungul timpului si ce ii face mai virulenti in acel mediu. In acelasi timp, ne poate ajuta sa prezicem comportamentul patogenului in viitor si cum poate fi izolat sau eradicat.”


Echipa de cercetatori a concluzionat ca bucatile mestecate de smoala de mesteacan sunt surse excelente atat de genom uman antic, cat si de ADN non-uman. In timpul procesului de masticatie, ADN-ul ramane blocat in smoala si este conservat datorita proprietatilor antiseptice si hidrofobe ale “gumei”. Aceste proprietati ale smoalei impiedica descompunerea chimica si microbiana.


“Informatiile oferite de genomul conservat in bucatile mestecate de smoala de mesteacan ofera o “fotografie” a vietii din acea vreme si informatii privind descendenta genetica, fenotip si stare de sanatate. Aditional, ADN-ul microbian ofera informatii legate de compozitia florei microbiene orale a stramosilor nostri si evolutia unor microbi orali specifici si a altor patogeni umani importanti.”


Studiul a fost finantat de Fundatia Villum si programul de cercetare UE – Horizon 2020 prin Marie Curie Actions.

Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

Nature Communications

National Geographic

NewsMedical

Pixabay