Biomarkeri pentru detectarea bolii Alzheimer
Prin detectarea schimbarilor functionale care apar in timpul bolii Alzheimer, o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Complutense Madrid a localizat un set de biomarkeri care ar putea prezice care pacienti cu Deficit Cognitiv Minor au risc mai ridicat de a dezvolta dementa.
Conform cercetatorului Eugenia López García din Grupul de Neurostiinta Cognitiva al Universitatii Complutense Madrid si unul dintre autorii acestui studiu – “In aceasta schema gasim doua subretele in frecventele theta si beta care implica regiunile fronto-temporale si fronto-occipitale. Acestea sunt modificate in timpul evolutiei bolii Alzheimer.”
Studiul a fost publicat in jurnalul Brain. Acesta ia hipersincronizarea – conectivitate amplificata intre regiunile creierului- ca axa principala de schimbari si magnetoencefalografia (MEG) ca instrumentul de detectare.
In urma acestor analize, a fost evidentiat faptul ca pacientii cu Deficit Cognitiv Minor care dezvolta si boala Alzheimer prezinta un nivel mare de sincronizare, dar odata cu dezvoltarea dementei, aceasta sincronizare scade ca simptom al disfunctiei retelelor corticale.
Deficitul Cognitiv Minor are o rata de 15% pe an de transformare in boala Alzheimer
Pe langa Universitatea Complutense Madrid, Spitalul Clinic San Carlos, Laboratorul de Neurostiinta Cognitiva si Computationala din cadrul Centrului de Tehnologie Biomedicala, Universitatea Insulelor Baleare si Universitatea La Laguna (Tenerife), toate acestea au participat la acest proiect.
Deficitul Cognitiv Minor este o faza intermediara intre ce este considerata o imbatranire normala si dementa. Aceasta are o rata a pacientilor de 15% pe an, care se muta de la acest stadiu la boala Alzheimer.
Din acest motiv, diagnosticul timpuriu al Deficitului Cognitiv Minor si in special diferentierea pacientilor cu aceasta afectiune care vor dezvolta in viitor boala Alzheimer – “ar putea ajuta la diagnosticarea si stabilirea unui prognostic si crearea unui sistem de evaluare a noilor interventii farmaceutice si non-farmaceuitice disponibile.” – López García.
Pentru a efectua acest studiu, cercetatorii au recrutat 54 de pacienti cu Deficit Cognitiv Minor (dintr-un grup total de 145). Acestia au fost monitorizati la fiecare sase luni timp de trei ani. Informatiile provenite de la magnetoencefalografie au fost folosite pentru a masura campul magnetic generat de creier atat la inceputul cat si la sfarsitul studiului.
Tehnici de estimare a sincronizarii cerebrale au fost aplicate la aceste informatii. Acestea au permis determinarea felului in care fiecare regiune a creierului comunica cu cealalta. La sfaristul studiului, 27 de pacienti au ramas cu Deficit Cognitiv Minor, iar cealalta jumatate s-a transformat in boala Alzheimer. Modelul dezvoltat pentru acest studiu a avut o rata de succes de 96,2%.
Se estimeaza ca pana in anul 2030 se va dubla numarul de persoane care traiesc cu dementa
Cei de la Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca 35,6 milioane de oameni traiesc momentan cu dementa, inteleasa ca orice boala neurodegenerativa asociata cu varsta. Este sugerat ca numarul persoanelor afectate se va dubla pana in anul 2030 si se va tripla pana in anul 2050, dintre care, boala Alzheimer va fi cea mai prevalenta.
“Avand la dispozitie atat de devreme un biomarker neinvaziv poate ajuta oamenii sa inteleaga aceasta boala teribila. Noi ca cercetatori avem obiectivul de a fi de ajutor si de a face descoperiri care pot ajuta la imbunatatirea cunostintelor noastre despre aceasta boala complexa.” – a concluzionat López García.
Alaturi de ea, investigatorii Sandra Pusil, Maria Eugenia Lopez, Pablo Cuesta, Ricardo Bruña, Ernesto Pereda si Fernanda Maestú, au facut si ei parte din echipa de cercetare.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
