Creierul creeaza trei copii ale aceleasi amintiri
Abilitatea de a transforma experiente in amintiri ne permite sa invatam din trecut si sa le folosim ca modele de raspuns pentru situatiile noi aparute. Intrucat lumea este intr-o continua schimbare, aceste amintiri nu pot ramane fixe si ”arhivate” undeva in creier, ci trebuie sa fie dinamice si sa se schimbe odata cu trecerea timpului, adaptandu-se la circumstante actuale, pentru ca noi sa putem lua deciziile cele mai bune.
Reglarea dinamica a acestor amintiri a fost un mister pana in acest moment, cand un grup de cercetatori a descoperit mai multe copii ale amintirilor, in randul modelelor rozatoare.
Liderul acestui grup, profesorul Flavio Donato, a folosit rozatoare pentru a investiga felul in care amintirile sunt stocate in creier si modul in care acestea tind sa se schimbe de-a lungul timpului. In urma investigatiilor, cercetatorii au descoperit ca in hipotalamus (regiunea creierului responsabila cu invatarea din experinte), un singur eveniment este stocat in copii de amintiri paralele in trei grupuri diferite de neuroni, acestea din urma aparand in diferite stadii ale dezvoltarii embrionare.
Copiile amintirilor se schimba de-a lungul timpului
Primii neuroni care apar in timpul dezvoltarii fetusului sunt cei responsabili de amintirile de lunga durata. Chiar daca aceste amintiri, sau mai bine zis copiile lor, sunt prea ”indepartate” pentru a putea fi accesate initial de catre creier, ele tind sa devina din ce in ce mai amplificate odata cu trecerea timpului.
Comparativ cu primii neuroni, copiile amintirilor ale aceluiasi eveniment sunt mult mai puternice atunci cand sunt create de neuronii dezvoltati mai tarziu, insa nu persista atat de mult, ceea ce inseamna ca accesarea lor ar putea fi imposibila dupa o anumita perioada.
Neuronii care apar intre aceste extreme (nici primii, nici ultimii), tind sa creeze copiile cele mai stabile, care au putut fi observate de catre cercetatori.
In mod surprinzator, copia amintirii care urmeaza sa fie folosita este legata de usurinta de a o modifica si de a crea una noua. Amintirile stocate pe perioade scurte de catre ultimii neuroni dezvoltati pot fi modificate, ceea ce inseamna ca memorarea unei situatii, imediat dupa ce s-a realizat, activeaza neuronii pentru a integra informatiile prezente in amintirile originale din trecut.
Contrar celor de mai sus, amintirea aceluasi eveniment dupa o perioada lunga, activeaza primii neuroni dezvoltati pentru a reactiva si reaminti cele intamplate, insa informatiile nu mai pot fi modificate atat de usor.
Flexibilitatea amintirilor permite alegerea unui comportament corespunzator
In urma acestor descoperiri, echipa profesorului Favio Donato a demonstrat ca activarea copiilor amintirilor specifice si momentul ales poate avea consecinte semnificative in ceea ce priveste felul in care ne amintim acele evenimente si abilitatea de a schimba informatiile din acea amintire.
”Provocarea pe care o intampina creierul pentru a alege amintirea corecta este foarte impresionanta. Pe de o parte, acesta trebuie sa tina minte ce s-a intamplat in trecut, pentru a ne putea ajuta sa intelegem lumea in care traim in prezent. Pe de alta parte insa, creierul trebuie sa modifice amintirile, astfel incat acestea sa fie adaptate la schimbarile din jurul nostru, pentru a ne putea ajuta sa facem alegerile cele mai bune in viitor” – a precizat prof. Donato.
Cercetatorii spera ca aceasta intelegere aprofundata a felului in care amintirile sunt stocate, ar putea ajuta in viitor la ”stergerea” celor negative sau traumatizante si la reamintirea celor placute, dar pierdute, de-a lungul timpului.
”Abilitatea de a transforma experiente in amintiri ne permite sa invatam din trecut si sa avem un model corespunator de a raspunde situatiilor noi aparute. Intrucat lumea se afla intr-o continua miscare, amintirile nu pot ramane fixe, ci trebuie sa fie dinamice si in continua schimbare pentru a se putea adapta la noi circumstante.”
Pe scurt
Analizand creierul modelelor rozatoare, un grup de cercetatori a descoperit ca orice eveniment memorat este retinut in trei grupuri diferite de neuroni (primii aparuti in timpul dezvoltarii embrionare, ultimii dezvoltati si cei aparuti intre aceste extreme).
Primii neuroni aparuti, retin amintirea pe o durata mai lunga de timp, insa nu o pot modifica sau adauga informatii noi.
Ultimii neuroni aparuti, retin amintirea pe o durata mult mai scurta de timp, insa o pot modifica prin adaugarea unor informatii noi.
Neuronii aflati intre cele doua extreme ofera amintirile cele mai puternice si reprezinta o combinatie a avantajelor si dezavantajelor dintre cele doua de mai sus.
In functie de circumstante, creierul va oferi copia amintirii din grupul de neuroni corespunzator la acel moment. Daca este vorba doar de amintirea unor momente placute, atunci creierul va folosi copiile stocate in prima grupa de neuroni, iar daca este vorba de o problema care a mai existat in trecut, atunci creierul va folosi copiile amintirilor din ultimii neuroni dezvoltati, pentru a putea gasi o solutie la situatia actuala, intrucat aceste amintiri pot fi modificate si adaptate prezentului.
Aceasta descoperire ar putea ajuta, in viitor, la dezvoltarea unor metode de a uita evenimentele traumatizante sau de a le aminti pe cele dragi, care au fost pierdute de-a lungul timpului.
De ce ne axam pe creierul rozatoarelor? Cat de similare sunt cu ale noastre?
Conform unui studiu publicat in anul 2023 in jurnalul “eLife“, chiar daca creierul uman este mai mare si mai complex decat cel al rozatoarelor, acestea sunt totusi similare atunci cand vine vorba de neuroni individuali si de conexiunile acestora.
Atat soarecii, cat si sobolanii reprezinta specia preferata de catre cercetatori, intrucat sunt similari oamenilor din punct de vedere anatomic, fiziologic si genetic.
Din punct de vedere comportamental, sobolanii sunt folositi mult mai des decat soarecii, intrucat acestia sunt mult mai sociabili si prezinta un comportament care imita cel mai bine pe cel uman.
Datorita asemanarilor genetice de mai sus, modelul rozator reprezinta prima alegere pentru studii care pot varia de la investigatii neurologice, la analize genetice, cardiovasculare si multe altele.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
