Stresul psihologic si scaderea performantei
Pianistii si alti experti dobandesc abilitatile necesare prin antrenament excesiv. Cu toate acestea, mecanismele neurofiziologice si psihologice care stau la baza erorilor aparute in urma stresului psihologic au ramas neanalizate.
Avand in vedere ca multe situatii tensionate pot afecta semnificativ abilitatea de a executa o actiune in mod perfect cum ar fi competitiile de pian, erorile aparute in acest context nu au fost analizate. Mai mult decat atat, antrenamentul pentru astfel de situatii nu a fost explorat in detaliu, chiar daca aceste erori pot reprezenta un risc semnificativ pentru cariera.
Dorind sa combata aceasta problema, Dr. Shinichi Furuya si colegii sai au descoperit o metoda de antrenament care ar putea preveni degradarea abilitatilor motorii fine ale pianistilor cauzate de stresul psihologic.
Metoda a fost gasita prin analizarea functiilor auditive care percep masura si timpul si care asista functiile motorii sa produca miscarile precise necesare. Pentru a identifica importanta acestor functii auditive cercetatorii au incetinit sunetul obtinut din interactiunea cu clapele, cauzand astfel o intrerupere a fluiditatii melodice.
Primul experiment
In primul experiment, cercetatorii au generat artificial erori ritmice in timpul unei melodii prin intarzierea sunetului cu 80 de milisecunde in mod aleatoriu pentru ca pianistul sa nu poata anticipa eroarea.
Mai mult decat atat, pentru a crea circumstante stresante, cercetatorii au rugat pianistul sa interpreteze melodia in fata unui alt coleg, in timp ce era filmat de o camera video pozitionata in fata sa.
In total 11 pianisti au fost analizati, toti prezentand un declin semnificativ in ceea ce priveste acuratetea notelor, insa doar in situatiile de stres psihologic, ceea ce denota ca tulburarile motorii aparute din cauza perceptiei auditive au aparut doar in acele momentele, asta deoarece functiile mentale si psihologice au pus un accent mai mare pe sensibilitatea auditiva.
Al doilea experiment
Acest experiment a fost efectuat pe 30 de pianisti si a avut ca obiectiv analizarea antrenamentului auditiv-motor realizat de catre cercetatori.
Pianistii au fost antrenati zeci de minute dupa care au fost rugati sa interpreteze o melodie sub stres psihologic. Cei 30 de pianisti au fost impartiti in 3 grupe de cate 10, un grup fiind antrenat sa ignore intarzierea sunetului, al doilea grup fiind antrenat sa atinga clapele mult mai rapid decat normal pentru a compensa pentru intarzierea sunetului iar al treilea grup care nu a primit instruire si care a fost folosit drept grup de control.
Pianistii au fost rugati sa interpreteze aceeasi melodie in circumstante stresante asemanatoare primului experiment pentru a examina aparitia erorilor de ritm cauzate de sunetul intarziat artificial.
Doar grupul care a fost antrenat sa ignore intarzierea sunetului nu a prezentat o modificare a performantei in situatii de stres, ceea ce inseamna ca instruirea a normalizat functiile mentale si psihologice care pana in acel moment ar fi pus accent mult mai mare pe sensibilitatea auditiva si pe greselile detectate de catre ureche sub stres psihologic.
In concluzie
Scaderea performantei muzicale din cauza stresului psihologic a fost asociata cu o disfunctionalitate a abilitatilor expertilor de a controla in mod corespunzator miscarile precise din cauza informatiilor auditive, fapt care a redus abilitatea participantilor pana la nivelul unui incepator. Aceasta problema a aparut din cauza unei schimbari anormale de la controlul axat pe anticiparea sunetelor pe controlul axat pe sunetele obtinute dupa contact (de la feedforward la feedback).
Mai mult decat atat, studiul a aratat ca aceasta degradare temporara a abilitatilor poate fi prevenita prin antrenament special senzorio-motor.
Aceste descoperiri ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi metode de antrenament care sa previna clacarea sub presiune si care sa asigure o performanta fara erori chiar si sub stres psihologic.
Studiul a fost publicat pe 16 decembrie 2021 in jurnalul Communications Biology si face parte din tematica axata pe studierea mecanismelor necesare dobandirii abilitatilor si pe dezvoltarea sistemelor de transfer al acestora.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
