Repausul alimentar si sistemul imunitar
Conform unui studiu publicat in data de 23 februarie 2023 in jurnalul Immunity, repausul alimentar poate afecta abilitatea corpului de a combate infectiile si poate creste riscul de dezvoltare a bolilor cardiace.
Studiul a fost creat de cercetatorii Facultatii de Medicina Icahn, Mount Sinai, a fost axat pe model rozator si a fost primul care a aratat ca saritul peste mese poate declansa un raspuns la nivelul creierului, care poate afecta in mod negativ celulele sisemului imunitar.
“Chiar daca exista numeroase dovezi care evidentiaza efectele benefice ale repausului alimentar, studiul nostru ofera insa cateva avertizari care ar putea sugera un potential risc al acestui obicei. Mai mult decat atat, cercetarile noastre au aratat ca exista o relatie intre sistemul nervos si cel imunitar, comunicarea realizandu-se prin modificari specifice in corp.” – a precizat autorul principal al acestui studiu, dr. FIlip Swirski, director al Institutului de Cercertare Cardiovasculara in cadrul Mount Sinai Icahn.
Cum a fost realizat studiul
Obiectivul acestor cercetari a fost de a intelege efectul repausului alimentar asupra sistemului imunitar, pe diferite perioade (repaus alimentar de doar cateva ore sau repaus de 24 de ore).
Acestia au analizat un numar specific de soareci care au fost apoi impartiti in doua categorii si anume:
- Soarecii care au consumat micul dejun (cea mai mare portie de mancare din zi, pentru ei);
- Soarecii care nu au primit micul dejun.
In timpul studiului, cercetatorii au prelevat probe de sange la intervale diferite de timp pentru a primi informatii cat mai exacte.
Dupa verificarea probelor de sange, cercetatorii au observat o diferenta semnificativa intre cele doua categorii de soareci.
Rezultatele studiului
In primul rand, oamenii de stiinta au observat o diferenta in ceea ce priveste monocitele, adica globulele albe care sunt produse de maduva osoasa si care au numeroase roluri in organism, de la combaterea infectiilor, la roluri asociate cu bolile cardiace si cancerul.
La prima ora a diminetii toti soarecii au avut aceeasi cantitate de monocite. Cu toate acestea, dupa cateva ore monocitele din interiorul soarecilor care au avut repaus alimentar au fost afectate semnificativ, 90% din numarul total de celule fiind absente din sistemul circulator, acest numar reducandu-se si mai mult odata cu trecerea timpului.
In ceea ce priveste soarecii care au primit micul dejun, numarul monocitelor a ramas neschimbat indiferent de ora in care s-a prelevat proba de sange.
Dupa analize aditionale, cercetatorii au observat ca monocitele soarecilor cu repaus alimentar s-au intors in maduva osoasa pentru a hiberna. Aceasta modificare a dus la scaderea productiei de monocite noi, iar cele existente deja (care in mod normal ar fi avut o perioada scurta de viata) au trait mult mai mult, prezentand in cele din urma modificari diferite.
Cercetatorii au continuat repausul alimentar timp de 24 de ore, dupa care au reintrodus alimentatia in programul soarecilor. Odata cu aportul alimentar, monocitele “ascunse” in maduva osoasa au reintrat in sistemul circulator, lucru care a dus la cresterea inflamatiei in corp.
Cu alte cuvinte, in loc sa protejeze corpul de infectii si alti patogeni, monocitele au avut un efect inflamator si daunator corpului, facandu-l in cele din urma mai putin rezistent in fata infectiilor.
Relatia dintre sistemul nervos si cel imunitar
Acest studiu este printre primele care a evidentiat si o conexiune intre creier si aceste celule ale sistemului imunitar, cercetatorii descoperind regiuni cerebrale care controleaza monocitele in timpul perioadelor de repaus alimentar.
Cercetatorii au demonstrat ca repausul alimentar produce stres. Din cauza acestui raspuns, creierul declanseaza o migratie in masa a globulelor albe inapoi in maduva osoasa, dupa care le elibereaza din nou in sisemul circulator atunci cand este reintrodusa mancarea in organism.
“Studiul nostru arata ca repausul alimentar reduce numarul de monocite din sange, lucru care pare benefic la prima vedere intrucat acestea creeaza inflamatie in organism. Cu toate acestea, odata cu reintroducerea in masa a globulelor albe, nivelul de inflamatie din corp este mult mai ridicat. Intrucat aceste celule sunt foarte importante pentru diferite afectiuni cum ar fi bolile cardiovasculare sau cancerul, intelegerea felului in care acestea functioneaza reprezinta un obiectiv foarte important.” – a concluzionat dr. Filip Swirski.
Aceasta investigatie a fost finantata prin granturi oferite de Institutele Nationale Americane de Sanatate si Fondul de Vindecare a Bolii Alzheimer.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
