Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Persoanele stangace: Factorii genetici identificati

Cercetatorii au descoperit regiuni in ADN-ul uman, care sunt strans legate de abilitatea unei persoane de a fi stangace sau dreptace.
persoane stangace, factori genetici

Sursa: Pixabay

Cercetatorii au descoperit pentru prima data regiuni in ADN-ul uman care sunt strans legate de abilitatea unui individ de a fi dreptaci sau stangaci. Aceste regiuni sunt legate si de capacitatea lingvistica a creierului.


Pana acum cercetatorii au stiut ca genele reprezinta 25% din motivul pentru care o persoana este stangace sau dreptace. Cu toate acestea, pana la realizarea acestui studiu, nu s-a stiut exact care gene sunt implicate.


Studiul a fost realizat de cercetatorii Universitatii Oxford, Marea Britanie si a fost publicat in jurnalul Brain.


Aproximativ 400,000 de participanti din UK Biobank au avut genomurile analizate pentru a afla regiunile ADN responsabile de determinarea unui individ daca este stangaci sau dreptaci. Acest numar mare de participanti a inclus peste 38,000 de persoane stangace.


Conform autorului acestui studiu Dr. Akira Wiberg, aproximativ 90% dintre oameni sunt dreptaci, aceasta situatie fiind adevarata chiar si in urma cu 10,000 de ani.


Regiunile genetice asociate cu proteinele necesare dezvoltarii cerebrale


In analiza lor gentica, cercetatorii au identificat patru regiuni ADN care sunt strans legate de aceasta abilitate. Trei dintre acestea ori sunt in interior, ori influenteaza genele responsabile de proteinele implicate in structura si dezvoltarea cerebrala.


Aceste proteine au un rol important in crearea microtubulilor care ghideaza constructia celulelor. Acesti microtubuli formeaza citoscheletul sau structura celulelor in corp. Acesta se poate asambla si dezasambla foarte rapid ca raspuns la semnalele primite de la celule.


Genele responsabile de formarea citoscheletului sunt responsabile si de diferentele de crestere spre stanga sau dreapta a animalelor. Un exemplu bun a acestei diferente de crestere sunt melcii, a caror cochilie poate spirala spre stanga sau spre dreapta.


Aproximativ 9,000 de participanti care au avut ADN-ul analizat au efectuat si examene imagistice, acestea fiind necesare pentru a produce scanari detaliate cerebrale.


In urma analizarii acestor imagini cerebrale, cercetatorii au descoperit ca partea stanga si dreapta a creierului, care are legatura cu limbajul, functioneaza mai coordonat in randul persoanele stangace.


Datorita acestor rezultate, este posibil ca pe viitor sa apara si alte studii care sa analizeze daca persoanele stangace sunt mai bune la efectuarea sarcinilor verbale.


Diferentele dintre stangaci si dreptaci pot fi vizibile la nivel cerebral


Echipa de cercetatori a gasit legaturi intre regiunile genetice asociate cu abilitatea de a fi stangaci si o reducere mica a riscului de boala Parkinson, dar si de o crestere a riscului de schizofrenie. Cu toate acestea, sunt necesare insa studii suplimentare pentru a analiza in detaliu acest aspect.


“Pentru prima data la oameni, am fost capabili sa descoperim ca diferentele citoscheletice asociate cu abilitatea de a fi stangaci sau dreptaci, sunt de fapt vizibile la nivel cerebral.” – autorul co-senior al studiului Gwenaëlle Douaud, profesor asociat al Centrului de Neuroimagistica Integrativa a Universitatii Oxford.


Aceasta a continuat – “Stim de la alte animale cum ar fi melcii sau broastele, ca aceste efecte sunt provocate de evenimente genetice foarte timpurii. Aceste date, ne informeaza ca dezvoltarea unui individ intr-un stangaci sau dreptati se poate realiza inca din uter.


Autorul co-senior Dominic Furniss, descrie pe scurt descoperirea acestui studiu. “Aici, am demonstrat ca abilitatea de a fi stangaci este o consecinta a dezvoltarii biologice a creierului. Condusa partial de interactiunea complexa a mai multor gene.”

Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

Brain – A Journal of Neurology – Oxford Academic

Medical News Today