Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Infarctul miocardic: Simptome, Cauze, Factori de risc

Citeste acest articol pentru a afla despre simptomele, cauzele si factorii de risc ai infarctului miocardic, printre multe altele.
infarct miocardic, boli cardiovasculare, infarct, ateroscleroza

Sursa: Pixabay

Infarctul miocardic este o urgenta medicala care apare atunci cand circulatia sangvina catre inima este blocata. Aceasta intrerupere este cauzata de obicei de acumularea de grasime, colesterol si alte substante pe peretii arterelor coronare (ateroscleroza).


Din cauza lipsei de sange bogat in oxigen si nutrienti, muschiul inimii (miocardul) incepe sa moara, motiv pentru care este importanta restaurarea circulatiei cat mai rapid posibil, pentru a preveni leziuni permanente sau chiar decesul persoanei afectate.


Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, bolile cardiovasculare reprezinta cauza principala de deces la nivel global, 85% din numarul total de vieti pierdute din motive cardiovasculare fiind cauzate de infarctul miocardic si de accidentul vascular cerebral.


Semnele si simptomele infarctului miocardic


Cele mai comune simptome ale infarctului miocardic sunt durerea in piept si respiratia ingreunata. Cu toate acestea, tabloul simptomatic al acestei afectiuni este mult mai variat si poate include:

Durere la nivelul maxilarului, gatului sau in alte zone din portiunea superioara a corpului;

  • Transpiratii;
  • Greata;
  • Varsaturi;
  • Senzatie de lesin (sincopa);
  • Anxietate;
  • Tahicardie (ritm cardiac accelerat).


Este important de retinut ca fiecare persoana poate prezenta simptome diferite si niveluri variate de intensitate. Chiar daca unele infarcturi apar brusc, multe alte cazuri tind sa prezinte ”semnale de avertizare” cu cateva ore, zile sau chiar saptamani inainte de incident sub forma de durere in piept care persista si care nu se amelioreaza dupa odihna. Daca exista suspiciunea de infarct miocardic, este recomandata apelarea imediata a numarului unic pentru apeluri de urgenta 112 pentru a primi atentia medicala necesara.


Cauzele infarctului miocardic


Cauza cea mai comuna a infarctului miocardic este boala arteriala coronariana, o problema severa care este caracterizata prin blocarea sau ingustarea arterelor coronare (arterele care ofera sange inimii).


Prin depunerea placilor de aterom pe peretii vaselor de sange, circulatia sangvina poate fi intrerupta fie prin ingustarea arterelor, fie prin desprinderea acestor placi de la locul lor initial si transportarea lor prin sistemul circulator pana cand raman blocate si intrerup complet sau partial circulatia sangvina.


Alte cauze care pot duce la aparitia unui infarct miocardic includ:

  • Spasm al arterelor coronare – ingustarea severa a unui vas de sange care nu este blocat. Acesta prezinta de obicei depuneri de colesterol sau rigiditate din cauza fumatului sau a altor factori de risc. Spasmul arterelor coronare mai poarta numele de angina vasospastica.
  • Anumite infectii – este posibil ca unele infectii virale si COVID-19 sa lezeze muschiul inimii;
  • Disectia spontana de artera coronara – o problema care poate pune viata in pericol, cauzata de ruperea unei artere ale inimii.


Factori de risc asociati cu infarctul miocardic


Factorii care pot creste riscul de dezvoltare a infarctului miocardic sunt numerosi si variati, cei mai comuni si semnificativi fiind:

  • Varsta – infarctul miocardic apare mai des in randul persoanelor mai in varsta (45 de ani sau mai mult la barbati si 55 de ani sau mai mult la femei);
  • Fumatul – care include atat fumatul activ, cat si expunerea pe termen lung la fum (fumatul pasiv);
  • Hipertensiune arteriala – presiunea ridicata exercitata asupra vaselor de sange poate duce in cele din urma la lezarea arterelor care alimenteaza inima cu sange. Hipertensiunea arteriala care apare alaturi de alte probleme de sanatate cum ar fi obezitatea, diabetul sau nivelul ridicat de colesterol, va creste si mai mult riscul de dezvoltare a unui infarct miocardic;
  • Istoric familial de infarct miocardic – riscul de a prezenta un infarct miocardic este mai ridicat daca exista in familie frati, surori, parinti sau bunici care au suferit deja de aceasta problema;
  • Sindromul metabolic – caracterizat printr-o combinatie de cel putin trei probleme medicale, cum ar fi: grasime in jurul taliei, hipertensiune arteriala, nivel ridicat de trigliceride, nivel scazut de colesterol bun (HDL) si nivel ridicat de glucoza in sange. Prezenta sindromului metabolic poate dubla riscul de dezvoltare a bolilor cardiace.


Alti potentiali factori care pot creste riscul de aparitie a infarctului miocardic includ stresul, consumul de substante ilegale, istoric medical de preeclampsie si anumite afectiuni autoimune cum ar fi artrita reumatoida sau lupus.


Potentiale complicatii asociate cu infarctul miocardic


De cele mai multe ori complicatiile aparute in urma unui infarct miocardic au legatura cu lezarea muschiului inimii si pot include:

  • Aritmie – caracterizata prin ritm cardiac neregulat, aceasta problema poate aparea din cauza dereglarii semnalelor electrice de la nivelul inimii;
  • Soc cardiogen – o problema rara, caracterizata prin incapacitatea spontana a inimii de a pompa sange in restul organismului;
  • Insuficienta cardiaca – lezarea muschiului inimii poate afecta abilitatea inimii de a pompa sange in restul organismului. Aceasta problema poate fi temporara sau cronica;
  • Inflamarea pericardului – in unele cazuri, infarctul miocardic poate declansa un raspuns eronat al sistemului imunitar, care poate inflama in cele din urma tesutul care inveleste inima (pericardul);
  • Stop cardiac – problema severa care poate pune viata in pericol si care este caracterizata prin oprirea brusca a inimii. Intrucat inima nu mai bate, stopul cardiac poate duce la decesul persoanei afectate daca nu primeste imediat ajutorul medical necesar.


Infarctul miocardic la batrani tinde sa prezinte complicatii mult mai severe, intrucat multi dintre acesti pacienti pot prezenta si alte probleme de sanatate.


Diagnosticarea infarctului miocardic


Diagnosticarea infarctului miocardic se poate realiza prin mai multe teste si investigatii, cum ar fi:

  • Electrocardiograma (EKG) – acesta reprezinta unul dintre primele teste pe care le primeste o persoana care a ajuns la camera de garda cu simptome asociate cu infarctul miocardic. Prin efectuarea unui EKG se poate verifica functionarea semnalelor electrice ale inimii si orice alte probleme legate de ritmul cardiac;
  • Analize de sange – in timpul unui infarct miocardic, lezarea muschiului cardiac va elibera in sange un set specific de markeri care vor aparea in analizele de sange si care vor putea evidentia prezenta unui infarct miocardic;
  • Angiografie coronariana – procedura minim invaziva care foloseste caterere, raze-X si substanta de contrast pentru a observa potentiale ingustari ale vaselor de sange;
  • Teste imagistice – cum ar fi tomografia computerizata (CT-ul) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN), ambele putand crea imagini ale inimii si ale vaselor de sange pentru a putea fi analizate in detaliu. In functie de caz, medicul va alege testul imagistic corespunzator.


Optiunile terapeutice disponibile pentru infarctul miocardic


Intrucat infarctul miocardic necesita tratament imediat, majoritatea procedurilor terapeutice incep in unitatea de primire urgenta. In functie de caz, este posibil ca tratamentul sa includa:

  • Tratament medicamentos – folosit pentru tratarea cheagurilor de sange, ameliorarea durerii si/sau incetinirea ritmului cardiac;
  • Procedura minim invaziva – cunoscuta sub numele de angioplastie cu stent, o interventie care implica introducerea si ghidarea unui cateter spre inima si umflarea unui balon in interiorul arterei ingustate pentru a restabili fluxul normal al sangelui;
  • Bypass – procedura care implica prelevarea unui vas sangvin din alta zona a corpului si atasarea acestuia deasupra si dedesubtul vasului blocat sau ingustat, astfel incat circulatia sangvina sa ocoleasca zona cu stenoza.


Deoarece fiecare caz este diferit, medicul specialist va alege optiunea cea mai sigura pentru fiecare pacient in parte.


Metode preventive


Indiferent de boala, preventia este mult mai usor de realizat decat tratarea afectiunii in sine, mai ales in cazul infarctului miocardic, unde aceasta problema ar putea duce la deces sau lezarea permanenta a inimii. Cateva metode prin care s-ar putea reduce riscul de dezvoltarea a infarctului miocardic includ:

  • Stil de viata sanatos – care poate fi caracterizat prin renuntarea la fumat, mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare, exercitii fizice regulate, gestionarea corecta a stresului si alegerea unei diete sanatoase;
  • Gestionarea corespunzatoare a celorlalte afectiuni prezente – cum ar fi hipertensiunea arteriala sau diabetul, intrucat acestea ar putea creste si mai mult riscul de aparitie a unui infarct miocardic;
  • Respectarea cu strictete a planurilor medicamentoase prescrise de medici – intrucat unele dintre ele ar putea ajuta la protejarea si buna functionare a inimii.


Daca exista semne si simptome asociate cu aceasta boala este recomandata discutarea cu medicul de familie, mai ales daca persoana afectata are si istoric medical familial de infarct miocardic. In cazul in care simptomele sunt ingrijoratoare, apelati la serviciul unic pentru situatii de urgenta 112, pentru a primi atentia medicala necesara.

Surse:

  1. World Health Organization
  2. Healthline
  3. Cleveland Clinic
  4. Mayo Clinic
  5. Pixabay