Identificarea persoanelor cu risc ridicat de burnout
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, burnout-ul este un sindrom rezultat din stresul cronic prezentat la locul de munca si nu este clasificat ca o afectiune medicala.
Burnout-ul tinde sa apara atunci cand stresul nu a fost gestionat corespunzator si poate fi caracterizat prin:
- Senzatie de secare a energiei sau extenuare;
- Negativism sau cinism legat de locul de munca;
- Reducerea eficientei profesionale [1].
Intrucat nu exista un standard international pentru depistarea burnout-ului, o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Norvegiene de Stiinte si Tehnologie a dezvoltat o metoda noua de a identifica semnele timpurii ale acestei epuizari profesionale.
Conform profesorului asociat Leon De Beer – “Nu este neobisnuit ca angajatii sa se “loveasca de un perete” la locul de munca si sa prezinte burnout de scurta sau lunga durata. Prin testarea metodei create de noi, am descoperit ca aproximativ 13% din totalul angajatilor norvegieni inscrisi au prezentat un risc ridicat de burnout.”
Semne si schimbari asociate cu riscul ridicat de burnout
Daca cererile profesionale sunt ridicate, iar stresul nu poate fi redus, prezenta urmatoarelor semne la locul de munca ar putea indica un potential burnout, mai ales daca au fost evidente in ultimele saptamani:
- Senzatie de extenuare mentala;
- Lipsa entuziasmului;
- Probleme de concentrare;
- Comportament agitat si reactii exagerate neintentionate.
Identificarea semnelor timpurii ale burnout-ului este foarte importanta pentru a reduce efectul negativ pe care aceasta problema il poate avea asupra sanatatii. Cateva dintre efectele fizice si psihice ale burnout-ului includ bolile de natura cardiovasculara, tulburarile de somn, depresia si durerile musculoscheletale.
Noua metoda de depistare ar putea deveni standard international
Burnout Assessment Tool sau BAT pe scurt este noua metoda de depistare a epuizarii profesionale si este testata in momentul de fata in 30 de tari.
Aceasta masoara valorile a patru grupe principale de factori de risc si anume: epuizarea, distantarea mentala, disfunctia cognitiva si cea emotionala.
Chiar daca burnout-ul este definit ca fiind un sindrom asociat cu locul de munca, exista insa dovezi care sugereaza ca echilibrul viata – munca ar putea avea si el un rol in aceasta problema. Intrucat stresul si senzatia de extenuare tind sa nu dispara odata plecati de la locul de munca, efectele burnout-ului se pot extinde astfel si in viata personala, creand in cele din urma un cerc vicios greu de intrerupt.
Pentru a verifica eficienta metodei de depistare a factorilor de risc, cercetatorii au analizat 500 de angajati norvegieni si au aflat ca 13% dintre acestia au prezentat un risc ridicat de burnout.
Deoarece Norvegia este aproximativ la acelasi nivel cu tarile din Uniunea Europeana in ceea ce priveste sanatata mentala, cercetatorii nu sunt inca siguri daca acest numar este ridicat sau nu.
Conform profesorului Christensen, cercetator implicat in acest studiu – “Metoda noastra de depistare este creata astfel incat sa fie independenta din punct de vedere cultural si functioneaza la fel de bine indiferent de genul angajatilor.”
Trebuie mentionat ca acest studiu este inca in desfasurare atat in Norvegia, cat si in celelalte 30 de tari, rezultatele urmand sa fie prezentate la finalul testelor. Mai mult decat atat, cercetatorii au precizat ca aceasta metoda nu reprezinta o sursa de diagnostic medical, ci un indicator de potentiali factori de risc care ar putea necesita atentia unui specialist.
Prevenirea burnout-ului
Chiar daca stresul la locul de munca uneori nu poate fi evitat, burnout-ul poate fi totusi prevenit prin mici modificari in viata personala si profesionala, cum ar fi:
- Obtinerea orelor necesare de somn;
- Axarea pe diete echilibrate si sanatoase – acizii grasi omega-3, de exemplu, fiind asociati cu o reducere a simptomelor depresive, conform unui studiu publicat in 2023 [2];
- Exercitii fizice – intrucat acestea reduc nivelul hormonilor de stres din organism cum ar fi adrenalina si cortizolul si stimuleaza in acelasi timp productia de endorfine, care pot imbunatati dispozitia [3].
Daca anumite schimbari la locul de munca ar putea ruduce semnificativ nivelul de stres (schimbarea echipei, prelungirea termenelor limita, reducerea numarului de responsabilitati), atunci este indicata discutarea cu persoanele care pot realiza aceste schimbari.
Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
