Hepatita: Cinci tipuri principale, pe scurt
Hepatita este o inflamatie a ficatului, care poate progresa in fibroza hepatica (acumulare in exces de tesut cicatricial), ciroza hepatica sau cancer hepatic. Virusii hepatici sunt principala cauza a acestei afectiuni, insa alte infectii, substante toxice (alcool, anumite droguri) sau boli de natura autoimuna pot duce si ele la aparitia hepatitei.
Tipuri de virusi hepatici
Sunt 5 virusi hepatici principali si anume A, B, C, D si E. Este important de monitorizat aceste 5 tipuri din cauza incidentelor de imbolnavire si deces si pentru riscul prezentat de producere a unei epidemii. Tipul B si C produc boli cronice in randul a sute de milioane de oameni si impreuna sunt cauza cea mai frecventa a cirozei hepatice si a cancerului hepatic.
Hepatita A si E apar deseori din ingestia de alimente sau apa contaminata. Hepatita B, C si D apar de obicei in urma contactului parenteral cu fluide corporale contaminate.
Cel mai frecvent mod de transmitere a acestor virusi este prin transfuzii sangvine contaminate, operatii medicale invazive care folosesc instrumentar contaminat, iar pentru hepatita B prin contact sexual sau de la mama la copil la nastere.
Infectiile acute pot sa apara fara simptome sau sa prezinte simptome foarte subtile.
Celelalte tipuri de simptome includ icter (colorarea in galben a pielii, mucoaselor si a sceleri – membrana fibroasa albicioasa care inveleste ochiul pe aproape toata suprafata sa), urina hipercroma (urina maronie), oboseala extrema, dureri abdominale, greata, voma. In timp ce toti acesti virusi produc boli hepatice, acestia difera intre ei in moduri importante.
Virusul hepatic A (HAV)
Este prezent in fecalele persoanei infectate si se transmite cel mai des prin consumul de alimente si apa contaminata. Infectiile sunt usoare in mare parte a cazurilor, majoritatea persoanelor infectate isi revin complet si raman imune la acest tip de virus hepatic. Cu toate acestea, infectiile cu virusul hepatic A pot fi si severe, putand pune chiar viata in pericol.
Zonele cu nivel mare de infectie sunt gasite in tarile in curs de dezvoltare unde exista conditii sanitare minime. Majoritatea copiilor sunt infectati cu virusul hepatic A inainte de varsta de 10 ani, cei infectiati in copilarie nu prezinta simptome evidente. Epidemiile sunt rare deoarece adultii si batranii sunt in general imunizati din copilarie. Sunt disponibile vaccinuri pentru prevenirea infectiei cu virusul hepatic A.
Virusul hepatic B (HBV)
Este transmis prin expunerea la sange contaminat, lichid seminal si alte fluide corporale si poate fi transmis de la mama la copil in timpul nasterii. Se mai poate transmite prin transfuzii de sange contaminat, seringi contaminate folosite in proceduri medicale sau prin folosirea lor in injectarea drogurilor.
HBV reprezinta un risc major pentru personalul sanitar care risca inteparea cu acele seringilor in timpul ingrijirii persoanelor deja infectate.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, este estimat ca 256 milioane de oameni traiesc cu infectie de virus hepatic B, iar in anul 2015 au existat 885,000 de decese, majoritatea din complicatii.
Virusul hepatic B poate trai in afara corpului timp de 7 zile. In tot acest timp virusul poate provoca infectii persoanelor nevaccinate. Perioada de incubare a virusului hepatic B este de aproximativ 75 zile dar poate varia de la 30 la 180 zile.
Virusul poate fi detectat de la 30 pana la 60 de zile dupa infectie si poate sa evolueze in hepatita cronica B. Sunt disponibile vaccinuri pentru prevenirea infectiei cu virusul hepatic B.
Virusul hepatic C (HCV)
Este transmis cel mai des prin expunerea la sange contaminat, fie prin transfuzii, fie prin folosirea instrumentarului contaminat. Transmiterea prin contact sexual este posibila dar este mai putin intalnita.
Perioada de incubare a hepatitei C este intre 2 saptamani si 6 luni. Dupa infectia initiala, aproximativ 80% dintre oameni sunt asimptomatici. Global este estimat ca 71 de milioane de oameni sufera de hepatita cronica C. Nu exista vaccin pentru virusul hepatic C.
Virusul hepatic D (HDV)
Infectiile apar numai la persoanele care sunt deja infectate cu virusul hepatic B. Infectia HDV impreuna cu infectia HBV pot produce boli si consecinte mult mai severe.
Global, numarul de infectii HDV a scazut din 1980, acest motiv fiind datorat succesului international de imunizare HBV.
Virusul hepatic E (HEV)
Se transmite prin consumul de alimente si apa contaminata. Infectia este des intalnita in tarile in curs de dezvoltare, dar devine din ce in ce mai recunoscuta si in tarile dezvoltate.
Au fost create vaccinuri pentru prevenirea infectiei cu virusul hepatic E, insa nu sunt valabile la scara larga.
In fiecare an sunt estimate 20 milioane de infectii la nivel global cu virusul hepatic E. Este estimat ca virusul hepatic E a provocat aproximativ 44,000 de decese in 2015. Virusul hepatic E se gaseste oriunde in lume, dar este cel mai des intalnit in Asia de Est si Sud.
Dieta alimentara sanatoasa
Hepatita poate afecta orice persoana, insa cele supraponderale sau obeze pot prezenta riscuri crescute de complicatii. Majoritatea persoanelor supraponderale dezvolta steatoza hepatica (ficat gras), aceasta putand fi alcoolica sau non-alcoolica.
Steatoza hepatica non-alcoolica este asociata cu obezitatea printre altele si din acest motiv este recomandata o dieta sanatoasa pentru a pierde in greutate si pentru a evita potentiale complicatii.
Cerealele integrale sunt bogate in fibre. Painea integrala are un continut mare de minerale si vitamine (B3, B6) si fibre. Este important sa se mentina un consumul caloric normal deoarece un consum caloric peste limita poate duce la cresterea in greutate.
Este indicat sa se consume fructe si legume deoarece acestea reprezinta una dintre cele mai mari surse de nutrieti cum ar fi fibre, potasiu, vitamina C, acid folic si betacaroten. Aportul zilnic necesar de proteine poate fi obtinut si din produsele lactate care ofera pe langa proteine si calciu si vitamina D.
Este recomandat sa nu se consume in exces alimente bogate in sodiu sau zahar si sa fie respectat aportul zilnic necesar de lichide.
O buna metoda de a pierde in greutate impreuna cu o dieta sanatoasa este exercitiul fizic. Acesta ajuta la pierderea in greutate, produce pofta de mancare si stimuleaza sistemul imunitar. Este indicat un consult medical pentru a stabili un regim alimentar si program de exercitiu fizic eficient si personalizat.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
www.despre-medicina.ro, proprietarul cat si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
