Fibrilatia atriala: Simptome, Cauze, Complicatii
Fibrilatia atriala reprezinta un ritm cardiac anormal sau aritmie care poate creste riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca sau alte complicatii cardiace.
Inima este impartita in patru camere – doua superioare numite atrii si doua inferioare numite ventricule.
In mod normal inima se contracta si se relaxeaza intr-un ritm regulat, aceasta pompand sangele eficient in organism. Cu toate acestea, in cazul fibrilatiei atriale, camerele superioare au un ritm neregulat mutand ineficient sangele din atrii in ventricule, ducand astfel la un transport ineficient al sangelui in restul corpului.
Chiar daca fibrilatia atriala netratata poate dubla riscul de deces din cauze cardiace si este asociata cu o crestere de cinci ori mai mare a riscului de accident vascular cerebral, multe persoane afectate nu stiu ca aritmia este o afectiune severa si de multe ori asimptomatica.
Deoarece aritmia poate prezenta simptome, dar poate fi si asimptomatica, investigatiile medicale regulate sunt recomandate pentru a detecta din timp dezvoltarea fibrilatiei atriale, crescand astfel sansele de a evita anumite complicatii.
Semnele si simptomele fibrilatiei atriale
Cele mai cunoscute simptome ale fibrilatiei atriale includ:
- Palpitatiile;
- Durerile toracice;
- Starea de oboseala;
- Sincopa;
- Dispneea;
- Starea de amenteala.
Toate aceste simptome pot sa apara sau sa dispara in functie de severitatea afectiunii.
La persoanele care nu prezinta simptome si nu stiu de prezenta fibrilatiei atriale, primul semn al acestei afectiuni poate fi o complicatie precum insuficienta cardiaca sau accidentul vascular cerebral.
Observarea simptomelor, a momentului in care apar si severitatea lor reprezinta informatii esentiale pentru medicul specialist, toate acestea putand ajuta la diagnosticarea afectiunii si la alegerea planului de tratament cel mai eficient.
Cauzele fibrilatiei atriale
Deoarece in cazul fibrilatiei atriale camerele inimii nu sunt sincronizate corespunzator, atriile contrandu-se mult mai rapid si neregulat, cauzele acestei afectiuni nu sunt tot timpul cunoscute. Cu toate acestea, exista insa afectiuni cardiovasculare care pot leza inima ducand astfel la aparitia fibrilatiei atriale, cum ar fi:
- Ateroscleroza;
- Insuficienta cardiaca congestiva;
- Boala arteriala coronariana;
- Cardiomiopatie hipertrofica, caracterizata prin ingrosarea muschiului cardiac;
- Defecte cardiace congenitale;
- Pericardita;
Mai mult decat atat, fibrilatia atriala poate fi asociata si cu alte afectiuni medicale cum ar fi:
- Pneumonia;
- Glanda tiroida hiperactiva;
- Astmul;
- Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC);
- Cancerul pulmonar;
- Diabet;
- Embolism pulmonar;
- Intoxicatia cu monoxid de carbon;
- Anumite medicamente.
Un stil de viata sanatos poate reduce riscul de aparitie a fibrilatiei atriale insa nu toate cauzele pot fi prevenite, asta deoarece nu toate cazurile de fibrilatie atriala apar doar la persoanele cu afectiunile de mai sus, multe dintre ele fiind prezente si in randul atletilor sau persoanelor cu un stil de viata sanatos.
Aditional, fibrilatia atriala poate fi declansata si de anumiti factori cum ar fi obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul, droguri sau consumul excesiv de cofeina.
Factori de risc asociati cu fibrilatia atriala
Anumiti factori pot creste riscul de aparitie a fibrilatiei atriale, cum ar fi:
- Varsta – riscul de dezvoltare a acestei afectiuni creste odata cu inaintarea in varsta.
- Boli cardiace – persoanele cu afectiuni cardiace precum insuficienta cardiaca congestiva, boala arteriala coronariana, boli cardiace congenitale, istoric medical de infarct sau interventii chirurgicale cardiace efectuate in trecut, pot prezenta un risc mai ridicat de aparitie a fibrilatiei atriale.
- Istoric familial – unele familii au un risc mai ridicat de dezvoltare a acestei afectiuni. Mentionarea istoricului familial poate ajuta medicul specialist sa puna un diagnostic cat mai exact.
- Anumite boli cronice – de la diabet la afectiuni renale cronice, sindrom metabolic, apnee in somn si probleme asociate cu tiroida, toate acestea pot prezenta un risc mai mare de dezvoltare a fibrilatiei atriale.
- Stil de viata nesanatos – caracterizat prin fumat si consum excesiv de alcool si cofeina.
Complicatii ale fibrilatiei atriale
In unele cazuri fibrilatia atriala poate cauza complicatii precum:
- Accidentul vascular cerebral – o afectiune severa care poate fi de multe ori debilitanta sau fatala, cu foarte multe cazuri si in Romania, informatie oferita de un studiu publicat pe 20 decembrie 2018 care a analizat riscul de aparitie a AVC-ului in fiecare tara.
Rezultatele studiului au aratat ca nivelul cel mai mare de risc a fost estimat ca fiind in China, alte nivele asemanatoare fiind totusi si in Latvia, Bosnia si Hertegovina, Romania, Muntenegru, Rusia, Macedonia si Bulgaria.
- Insuficienta cardiaca – afectiune caracterizata prin pomparea ineficienta a sangelui in organism, care poate rezulta in urma netratarii fibriltatiei atriale.
- Cheaguri de sange – din cauza ritmului cardiac neregulat, sangele se poate acumula in atrii putand creste astfel riscul de aparitie a cheagurilor de sange care se pot rupe de masa principala. Acestea pot calatori apoi in diferite parti ale corpului putand cauza in cele din urma blocarea vaselor sangvine.
Cheagurile de sange pot fi fatale deoarece pot opri transportul de sange catre creier, rinichi, intestine, plamani si multe alte organe.
- Declin cognitiv – un studiu publicat pe 7 martie 2018 a analizat asocierea dintre fibrilatia atriala, declinul cognitiv si dementa si in urma rezultatelor a concluzionat ca fibrilatia atriala este asociata cu un declic cognitiv mai mare si cu un risc mai ridicat de dementa, independent de accidentul vascular ischemic.
Deoarece declinul cognitiv este un precursor al dementei, cercetatorii studilului au sugerat implementarea unor investigatii aditionale pentru a identifica tratamente specifice atat pentru fibrilatia atriala, cat si pentru declinul cognitiv, prevenind astfel aparitia dementei la persoanele cu fibrilatie atriala.
Diagnosticarea fibrilatiei atriale
Pentru a diagnostica fibrilatia atriala medicul poate folosi mai multe teste, dar nu inainte de a efectua anamneza pacientului, acesta interesandu-se despre istorul medical personal, familial, despre stilul de viata si multe altele.
De cele mai multe ori medicul va apela la o consultaie generala, acesta masurand valorile tensiunii arteriale, ale pulsului si functiile pulmonare, dar si la EKG sau electrocardiograma pentru a analiza impulsurile electrice aparute la nivelul inimii. Aceasta investigatie este nedureroasa si se efectueaza de obicei intr-o clinica, spital sau cabinet medical, durata fiind de aproximativ cinci minute.
In cazul in care fibrilatia atriala nu apare in timpul efectuarii EKG-ului, medicul poate recomanda purtarea unui dispozitiv de monitorizare timp de 24-48 de ore. Aditional acesta mai poate recomanda si teste imagistice sau analize de sange pentru a verifica existenta sau absenta afectiunilor metabolice sau tiroidale.
Metode de preventie
Chiar daca unele cauze nu pot fi prevenite, anumiti factori care pot creste riscul de dezvoltare a fibrilatiei atriale pot fi controlati, cum ar fi:
- Gestionarea dietei – o dieta sanatoasa poate fi extrem de benefica nu doar inimii ci si intregului organism. Dieta mediteraneeana este una dintre cele mai laudate diete si pe buna dreptate, multe studii mentionand importanta acesteia in prevenirea unui numar mare de afectiuni. O revizuire sistematica publicata in 2019 a analizat importanta acestei diete cu privire la obezitate, boli cardiovasculare, sindrom metabolic si diabet, studiul concluzionand ca dieta mediteraneeana poate reprezenta o metoda preventiva si terapeutica pentru toate aceste afectiuni. Daca respectarea unei diete de acest tip nu se poate realiza, atunci reducerea sodiului si a zaharului din dieta si axarea mai mult pe fructe si legume poate reprezenta un prim pas spre o dieta mai sanatoasa. Trebuie mentionat insa ca orice schimbare a dietei trebuie discutata prima data cu medicul specialist si nutritionistul, acestia putand recomanda o dieta personalizata care tine cont in acelasi timp si de alte afectiuni sau carente existente.
- Evitarea substantelor daunatoare – tutunul, alcoolul si anumite droguri pot afecta direct inima. Renuntarea la aceste substante poate avea un efect benefic asupra inimii, chiar daca fibrilatia atriala nu este prezenta inca.
- Gestionarea eficienta a stresului – stresul poate creste pulsul si tensiunea arteriala, care la randul lor pot afecta inima. Apelarea la un specialist este recomandata, acesta putand sugera anumite metode de relaxare sau de gestionare mai buna a momentelor de stres.
- Practicarea exercitiilor fizice – un stil de viata activ poate avea multiple beneficii atat asupra inimii, cat si asupra sanatatii generale, activitatea fizica putand ajuta la mentinerea inimii in parametrii optimi si la reducerea riscului de aparitie a fibrilatiei atriale sau a altor afectiuni cardiace.
Pe scurt
Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac ce apare cel mai des la persoanele varstnice, aceasta putand prezenta sau nu anumite simptome.
Afectiunea poate duce la aparitia accidentului vascular cerebral sau la formarea cheagurilor de sange, ceea ce inseamna ca diagnosticarea cat mai devreme si respectarea planului de tratament este foarte importanta pentru reducerea riscului de aparitie a acestor complicatii.
Chiar daca nu toate cauzele pot fi evitate, multi factori de risc pot fi preveniti prin schimbarea stilului de viata pentru a include o dieta sanatoasa, exercitiu fizic si evitarea substantelor daunatoare.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
