Ciroza hepatica: Simptome, Cauze, Diagnostic
Ciroza este o afectiune cronica hepatica, reprezentata de fibroza hepatica, adica exces de tesut cicatricial si functii hepatice slabe. Fibroza este provocata cel mai des de expunerea pe termen lung la toxine cum ar fi alcoolul sau infectiile virale.
Aceasta este o boala progresiva, care se dezvolta lent de-a lungul anilor. Daca este lasata sa continue, acumularea de tesut cicatricial poate opri functiile hepatice.
Pentru ca ciroza sa se dezvolte este necesara lezarea continua si pe termen lung a ficatului. Atunci cand tesutul sanatos este distrus si inlocuit cu tesut cicatricial afectiunea devine severa, intrucat incepe blocarea circulatiei sangvine prin ficat.
In general, leziunile provocate de ciroza nu pot fi vindecate. Daca ciroza hepatica este diagnosticata devreme si cauza este tratata, atunci se pot limita viitoarele leziuni la nivelul ficatului.
Semnele si simptomele cirozei hepatice
De obicei ciroza hepatica nu prezinta semne si simptome pana in momentul in care exista deteriorare excesiva a ficatului. Atunci cand semnele si simptomele sunt evidente, ele pot include:
- Oboseala;
- Pierderea apetitului;
- Pierderea in greutate;
- Icter;
- Acumulare de lichid in abdomen (ascita);
- Confuzie, somnolenta si tulburari de limbaj (encefalopatie hepatica);
- Stare de greata;
Odata cu progresul cirozei hepatice pot exista si alte simptome cum ar fi:
- Puls accelerat;
- Schimbari de personalitate;
- Sangerari gingivale;
- Acumulare de lichid la nivelul gleznelor, talpilor si picioarelor (edem);
- Probleme de memorie;
- Crampe musculare;
- Urina de culoare inchisa.
Cauzele cirozei hepatice
Numeroase probleme si afectiuni pot leza ficatul si pot duce la ciroza hepatica, printre care:
- Abuzul cronic de alcool;
- Hepatita cronica virala (hepatita B, hepatica C si hepatita D);
- Acumularea de grasimi la nivelul ficatului (boala ficatului gras non-alcoolic);
- Acumularea de fier in organism;
- Fibroza chistica;
- Acumularea de cupru la nivelul ficatului (boala Wilson);
- Boli hepatice provocate de sistemul imunitar al corpului;
- Anumite medicamente;
- Infectii, cum ar fi sifilisul sau bruceloza;
- Leziuni la nivelul canalelor biliare.
Factori de risc asociati cu ciroza hepatica
Exista anumiti factori care pot creste riscul de dezvoltare a cirozei hepatice, cum ar fi:
- Supraponderabilitatea – persoanele obeze prezinta risc mai mare de a dezvolta afectiuni care pot duce la ciroza hepatica, cum ar fi boala ficatului gras non-alcoolic si steatohepatita non-alcoolica.
- Consumul excesiv de alcool.
- Prezenta hepatitei virale – nu toate persoanele cu hepatita cronica dezvolta si ciroza hepatica, insa aceasta este cauza principala de aparitie a bolilor hepatice la nivel global
Complicatii ale cirozei hepatice
Complicatiile cirozei hepatice pot include:
- Presiune arteriala ridicata la nivelul sistemului circulator venos portal care transporta sangele la ficat (Hipertensiune arteriala portala) – ciroza incetineste fluxul normal de sange prin ficat. Din cauza acestei incetiniri, creste presiunea in venele care aduc sangele de la intestine si splina la ficat.
- Umflarea abdomenului si a picioarelor – din cauza presiunii ridicate din venele porte, se poate acumula lichid la nivelul picioarelor (edem) si la nivelul abdomenului (ascita). Acestea mai pot rezulta si din inabilitatea ficatului de a produce cantitatea necesara de proteine, cum ar fi albumina.
- Splenomegalia sau splina marita – hipertensiunea portala mai poate provoca si schimbari la nivelul splinei.
- Sangerare – hipertensiunea portala poate cauza sangele sa se redirectioneze spre vene mai mici. Aceasta redirectionare poate provoca rupturi ale venelor mici ducand la sangerare severa.
- Infectii – din cauza cirozei, corpul poate prezenta dificultate in combaterea infectiilor.
- Malnutritia – ciroza poate pune in dificultate abilitatea corpului de a procesa nutrienti, ceea ce poate duce la o scadere in greutate.
- Acumulare de toxine la nivelul creierului (encefalopatie hepatica).
- Insuficienta renala.
- Icter – acesta apare atunci cand ficatul bolnav nu poate inlatura destula bilirubina din sange.
- Rezistenta la insulina.
- Sensitivitate la medicamente – deoarece ficatul proceseaza medicamentele, aceasta functie poate fi afectata din cauza cirozei hepatice.
- Cresterea riscului de dezvoltare a cancerului hepatic – o proportie mare de persoane care au dezvoltat cancerul hepatic au avut ciroza preexistenta.
- Afectiuni ale oaselor – unele persoane care sufera de ciroza hepatica pierd din rezistenta oaselor, lucru care le face mai predispuse la aparitia fracturilor.
Metode de preventie
Exista anumiti pasi care pot fi efectuati pentru a reduce riscul de dezvoltare a cirozei hepatice, cum ar fi:
- Evitarea consumului de alcool daca ciroza este prezenta deja – persoanele care au boli hepatice ar trebui sa evite alcoolul.
- Consumul unei diete sanatoase – axarea pe o dieta bogata in fructe si legume, consumul de cereale integrale si reducerea cantitatii de alimente prajite si grase.
- Mentinerea unei greutati sanatoase – grasimea in exces poate dauna ficatului.
- Reducerea riscului de contractare a hepatitei – practicarea sexului neprotejat si folosirea acelorasi ace cu alte persoane, poate creste riscul de infectare cu hepatita B si C. Exista vaccinuri impotriva anumitor tipuri de hepatita.
Diagnosticarea cirozei hepatice
Deoarece rar exista simptome in stadiile incipiente ale bolii, ciroza hepatica este deseori diagnosticata atunci cand pacientul este testat pentru alte afectiuni sau boli.
Medicul specialist va examina pacientul si va palpa in zona ficatului pentru a determina daca acesta este marit. Pacientul va fi intrebat despre istoricul lui medical, despre stilul de viata si despre consumul de alcool. Dupa ce s-a efectuat anamneza pacientului si examenul clinic general, medicul mai poate cere urmatoarele teste:
- Analize de sange – acestea vor evidentia cat de bine functioneaza ficatul.
- Teste imagistice – teste cu ultrasunet, Computer Tomograf (CT) sau RMN, toate acestea pot fi folosite pentru a observa daca ficatul este marit si daca pot fi detectati noduli sau tesut cicatricial.
- Biopsia – prelevarea de celule hepatice pentru a fi analizate in laborator. Biopsia poate confirma prezenta cirozei si cauza acesteia.
- Endoscopie – medicul va introduce un tub lung si subtire la capatul caruia se gaseste o sursa de lumina si camera video. Va trece prin esofag direct in stomac. Medicul va analiza vasele sangvine, pentru a observa daca acestea sunt inflamate. Inflamarea vaselor de sange ar putea fi un semn al cirozei hepatice.
Optiunile terapeutice disponibile pentru ciroza hepatica
Tratamentul pentru ciroza hepatica variza in functie de cauza cirozei si de progresul acestei afectiuni. Cateva forme de tratament pe care medicul ar putea sa le prescrie includ:
- Beta-blocante sau nitrati, pentru hipertensiunea portala;
- Renuntarea la alcool;
- Antibiotice intravenoase;
- Hemodializa, pentru a curata sangele celor cu insuficienta renala;
- Proceduri folosite pentru a controla sangerarea varicelor esofagiene;
- Dieta slaba in proteine, pentru a trata encefalopatia.
Transplantul de ficat este o optiune folosita doar in ultima instanta, atunci cand toate celelalte tratamente nu au avut efectul dorit.
Toti pacientii trebuie sa renunte la consumul de alcool. Trebuie consultat medicul specialist cu privire la orice tip de medicament pe care pacientul doreste sa il ia.
Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.
Surse:
