Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Inteligenta artificiala si bolile cardiovasculare

Un grup de cercetatori a folosit inteligenta artificiala pentru a analiza fluxul sangvin si riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.
inteligenta artificiala, boli cardiovasculare, flux sangvin

Sursa: Pixabay

Intr-un studiu condus de University College Londra si Barts Health NHS Trust, inteligenta artificiala a fost folosita pentru prima data la masurarea instanta si precisa a fluxului sangvin.


Rezultatele obtinute au putut prezice sansele de deces, infarct si accident vascular cerebral, aceste informatii putand fi folosite de catre medici pentru a recomanda tratamentul cel mai eficient pentru imbunatatirea fluxului de sange.


Bolile cardiovasculare reprezinta cauza principala de deces si imbolnavire la nivel global. Fluxul de sange redus, care este deseori tratabil, reprezinta un simptom comun in multe afectiuni cardiovasculare. Din acest motiv, ghidurile si regulile internationale recomanda mai multe tipuri de analize, pentru a masura fluxul sangvin al pacientului. Cu toate acestea, majoritatea optiunilor sunt invazive si prezinta diferite riscuri.


Exista totusi si metode neinvazive cum ar fi Rezonanta Magnetica Carvidovasculara, insa imaginile oferite nu pot fi analizate cu precizie de catre medici si nu pot oferi un pronostic corect. Din acest motiv, de cele mai multe ori este greu de recomandat un tratament corespunzator.


Inteligenta artificiala a putut prezice riscul de deces sau riscul de dezvoltare a altor afectiuni severe


In cel mai mare studiu realizat de acest tip si finantat de British Hearth Foundation, cercetatorii au luat informatiile oferite de rezonanta magnetica cardiovasculara efectuata pe mai mult de 1,000 de pacienti si au folosit o noua tehnica de inteligenta artificiala automata pentru a analiza imaginile.


Studiul a fost publicat in jurnalul Circulation. Prin permiterea inteligentei artificiale sa analizeze scanarile, echipa de cercetatori a putut determina instant si cu precizie fluxul sangvin catre inima si a putut trimite informatiile echipelor medicale care tratau pacientii.


Prin compararea rezultatelor fluxului sangvin, generate de inteligenta artificiala si sanatatea fiecarui pacient, echipa a descoperit ca pacientii cu fluxul sangvin redus prezentau o probabilitate mai mare de deces, infarct, accident vascular cerebral sau insuficienta cardiaca.


Asta inseamna ca pentru prima data, inteligenta artificala a putut precize pacientii cu risc de deces sau risc de afectiuni severe, mult mai bine decat medicii care au folosit metodele traditionale.


Calculele efectuate de inteligenta artificiala erau realizate odata cu scanarea pacientilor si trimise imediat medicilor


Conform profesorului James Moon din cadrul Institutului de Stiinte Cardiovasculare UCL si Barts Health NHS Trust – “Inteligenta artificiala se muta de la computerele de laborator in lumea reala din domeniul medical, efectuand activitati mult mai bine decat ar putea medicii de unii singuri. In trecut am incercat sa masuram manual fluxul sangvin, dar procesul necesita mult timp, tinand doctorul departe de pacienti.”


Doctorul Kristopher Knott din cadrul aceleiasi institutii a adaugat – “Puterea de analiza si prezicere a inteligentei artificiale a fost usor de implementat in rutina normala de monitorizare a pacientului. Calculele se realizau in acelasi timp cu scanarea pacientului si rezultatele erau trimise imediat medicilor. Deoarece fluxul sangvin redus poate fi tratat, aceste informatii au dus intr-un final la o ingrijire mai buna a pacientilor si la noi descoperiri despre felul in care lucreaza inima.”


Dr. Peter Kellman din cadrul Institutului National de Sanatate SUA impreuna cu Dr. Hui Xue au creat aceasta tehnica automata de inteligenta artificiala, pentru a analiza imaginile folosite in acest studiu.


Dr. Kellman a mentionat ca acest studiu demonstreaza potentialul tehnologiei de imagistica atunci cand este asistata de inteligenta artificiala, pentru depistarea bolilor cardiovasculare. Acesta spera ca pe viitor, aceasta combinatie sa ajute la salvarea unui numar cat mai mare de vieti.


Studiul a fost finantat de British Heart Foundation, Institutul National de Cercetare in Domeniul Sanatatii, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Organizatia Caritabila Barts. Aditional, studiul a implicat cercetatori din cadrul Spitalului Royal Free, Universitatea Queen Marry din Londra si Universitatea din Leeds.

Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

UCL News

Circulation

Eurekalert

Pixabay