Despre medicina

Informatii si stiri medicale

Boala ficatului gras non-alcoolic: Tratament nou

Prin modificarea chimica a unui medicament deja existent, ar putea fi posibila potentiala tratare a bolii ficatului gras non-alcoolic.
boala ficatului gras non-alcoolic, boala Parkinson, serotonina, serotonina periferica

Sursa: Pixabay

Modificarea unui medicament pentru boala Parkinson ar putea duce la tratarea bolii ficatului gras non-alcoolic.


Boala ficatului gras non-alcoolic este o afectiune caracterizata prin acumularea excesiva de grasime la nivelul ficatului. Aceasta poate provoca complicatii severe cum ar fi cancer, ciroza si steatohepatita non-alcoolica.


Cu toate ca aceasta boala este foarte raspandita, nu exista prea multe medicamente care sa o poata trata, majoritatea terapiilor avand ca obiectiv schimbarea stilului de viata.


Acum insa, printr-un studiu publicat in Journal of Medicinal Chemistry, cercetatorii Institutului Gwangju de Stiinte si Tehnologie, Coreea, au dorit sa descopere o noua optiune terapeutica pentru boala ficatului gras non-alcoolic.


Studiul a fost condus de catre prof. Jin Hee Ahn care a declarat – “Boala ficatului gras non-alcoolic este o problema de sanatate publica la nivel mondial. Cu toate acestea, nu a fost aprobat inca niciun agent farmacologic pentru a o trata.”


Serotonina periferica


Pentru acest studiu, cercetatorii s-au axat pe un neurotransmitator bine cunoscut numit serotonina.


Serotonina este cunoscuta ca un hormon “al fericirii”, iar deficitul acesteia in sistemul nervos central poate provoca diferite afectiuni severe. Cu toate acestea, serotonina mai poate fi gasita si in tractul gastrointestinal, unde este numita serotonina periferica si are un set de functii total diferite, cum ar fi reglarea metabolismului lipidic in ficat.


Intr-un studiu anterior, publicat in Nature Communications, cercetatorii au investigat pe model rozator lipsa de functionalitate a serotoninei periferice.

Studiul a raportat ca acei soareci au prezentat o reducere a greutatii ficatului, a trigliceridelor hepatice, o reducere a acumularii de lipide si o imbunatatire activitatii ficatului gras non-alcoolic.


Rezultatele studiului din Nature Communications au reprezentat motivul prof. Ahn de a realiza acest studiu nou, pentru a identifica informatii noi despre serotonina periferica.


Despre studiu


In acest studiu curent, cercetatorii au ales un medicament aprobat pentru tratarea bolii Parkinson, care imita efectele serotoninei asupra sistemului nervos central si l-au modificat in asa fel incat sa nu poata trece de bariera hematoencefalica.


Folosind aceasta abordare, cercetatorii au creat o gama variata de compusi. Dintre acestia, unul singur a prezentat rezultate promitatoare deoarece a patruns foarte putin prin bariera hematoencefalica si astfel a avut potentialul de a se axa pe sistemul de serotonina periferica.


In pasul urmator, echipa de cercetatori a testat compusul pe soareci obezi care aveau functiile hepatice afectate. Surprizator, soarecii au aratat o imbunatatire a simptomelor bolii ficatului gras non-alcoolic si mai mult decat atat, acestia au prezentat o scadere a grasimii corporale.


In urma acestor rezultate, prof. Ahn a mentionat – “Prin modificarea chimica a unui medicament deja existent, am identificat un nou agent periferic pentru posibila tratare a bolii ficatului gras non-alcoolic.”


Chiar daca acest compus nu a fost testat inca pe oameni, cercetatorii sunt de parere ca aceste descoperiri arata potentialul acestuia de a trata boala ficatului gras non-alcoolic.


Despre boala ficatului gras non-alcoolic


Conform surselor, boala ficatului gras non-alcoolic reprezinta un grup de afectiuni in care exista o acumulare excesiva de grasime la nivelul ficatului, in cazul persoanelor care consuma foarte putin alcool sau chiar deloc.


Majoritatea persoanelor care sufera de aceasta afectiune sunt asimptomatice. Copiii insa, pot prezenta anumite simptome cum ar fi durere abdominala situata central sau in partea superioara dreapta a abdomenului si stare de oboseala. Cu toate acestea, trebuie luate in considerare si alte cauze ale acestor dureri.


Boala ficatului gras non-alcoolic face parte din sindromul metabolic care este caracterizat prin diabet, pre-diabet, obezitate sau supraponderabilitate, hipertensiune arteriala si nivel ridicat de trigliceride si colesterol.


In ceea ce priveste factorii de risc, cercetatorii sunt de parere ca obezitatea reprezinta factorul cel mai mare de risc. Prezenta diabetului zaharat tip 2 sau a altor afectiuni cum ar fi sindromul ovarian polichistic, reprezinta alti factori de risc care pot duce la dezvoltarea ficatului gras non-alcoolic.

Acest articol este de natura informativa. despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

Journal of Medicinal Chemistry

Eurekalert

American College of Gastroenterology

Pixabay