Ateroscleroza: Simptome, Cauze, Tratament

ateroscleroza

Ateroscleroza: Simptome, Cauze, Tratament

Ateroscleroza apare atunci cand vasele sangvine, care transporta oxigen si nutrienti in intregul organism, se ingusteaza, fapt care poate duce la intreruperea circulatiei sangvine. Ingustarea arterelor se realizeaza din cauza depunerilor de grasimi sau a placilor de aterom.


Cu toate ca ateroscleroza este deseori considerata o problema de natura cardiaca, aceasta poate sa apara oriunde in corp.


Semnele si simptomele aterosclerozei


Ateroscleroza se dezvolta treptat. De obicei nu exista simptome pana in momentul in care o artera s-a blocat sau s-a ingustat atat de mult incat sa nu mai poata oferi flux sangvin adecvat organelor sau tesuturilor.


In unele cazuri, un cheag de sange sau chiar placile rupte de aterom pot bloca fluxul sangvin provocand astfel un accident vascular cerebral (AVC) sau infarct miocardic.


Simptomele aterosclerozei moderate si severe depind de arterele afectate, de exemplu:

  • Artere coronare – daca sunt afectate arterele inimii, simptomele pot include durere in piept sau presiune (angina pectorala).
  • Artere carotide – simptomele aterosclerozei care afecteaza arterele ce duc spre creier pot lua forma de: senzatie brusca de amorteala si slabire a membrelor superioare si inferioare, probleme de comunicare, pierderea temporara a vederii intr-un singur ochi. Acestea semnaleaza un accident ischemic tranzitoriu, care lasat netratat, poate progresa spre un accident vascular cerebral.
  • Artere periferice – in cazul in care ateroscleroza afecteaza arterele de la nivelul membrelor inferioare sau superioare, pot exista simptome de durere, de exemplu durere a picioarelor in timpul mersului.
  • Artere renale – ateroscleroza arterelor ce duc spre rinichi se manifesta prin dezvoltarea hipertensiunii arteriale sau insuficienta renala.


Este recomandat ca persoanele care prezinta dureri in piept, dureri de picioare sau senzatie de amorteala sa discute cu un medic specialist. Diagnosticarea si tratamentul timpuriu pot opri agravarea aterosclerozei si pot preveni aparitia unui accident vascular cerebral, infarct miocardic sau alta urgenta de natura medicala.


Cauzele aterosclerozei


Ateroscleroza este o boala lenta si progresiva care poate incepe inca din copilarie. Cu toate ca nu sunt stiute cauzele exacte ale acestei boli, cercetatorii sunt de parere ca ateroscleroza ar putea incepe odata cu lezarea peretilor interiori ai arterei. Aceasta lezare ar putea fi provocata de:

– Hipertensiune arteriala;

– Nivel ridicat de colesterol;

– Nivel ridicat de trigliceride;

– Fumatul;

– Rezistenta la insulina – obezitate sau diabet.

– Inflamare rezultata din alte boli cum ar fi artrita, lupus sau alte infectii.


Odata ce peretele interior este lezat, celulele sangvine si alte substante se pot aduna in acea zona rezultand astfel la aparitia depunerilor in interiorul arterei. Odata cu trecerea timpului pot aparea si placile de aterom formate din grasimi, colesterol si alte produse celulare care pot contribui la ingustarea arterei.


La un moment dat, aceste depuneri de grasimi se pot rupe si pot forma un cheag de sange (tromb) care blocheaza complet fluxul sangvin catre organe si tesuturi.


Factori de risc asociati cu ateroscleroza


Cauza exacta a aterosclerozei nu este stiuta. Cu toate acesta, anumite caracteristici, tipare sau obiceiuri in stilul de viata pot creste riscul de aparitie a acestei boli. Exista atat factori care pot fi controlati cat si factori care nu pot fi evitati. Cativa dintre acesti factori de risc sunt:

  • Varsta – acest factor de risc nu poate fi controlat. Arterele sanatoase sunt flexibile si elastice, insa odata cu trecerea timpului acestea incep sa se intareasca. Factorii genetici si stilul de viata provoaca o acumulare a placilor de aterom, astfel incat, persoanele ajunse la o anumita varsta, prezinta deja semne si simptome de ateroscleroza. La persoanele de sex masculin, riscul creste dupa varsta de 45 de ani, in timp ce la persoanele de sex feminin, riscul creste dupa varsta de 55 de ani.
  • Tensiune arteriala ridicata;
  • Nivel ridicat de colesterol;
  • Obezitate;
  • Fumatul – acesta poate leza si intari vasele sangvine si poate creste nivelul colesterolului si a tensiunii arteriale. Aditional, fumatul nu permite destul oxigen sa ajunga in tesuturi.
  • Istoric familial de boli cardiace – riscul de ateroscleroza creste daca tatal sau fratele a fost diagnosticat cu probleme cardiace inainte de varsta de 55 ani, sau daca mama sau sora a fost diagnosticata cu probleme cardiace inainte de varsta de 65 ani.
  • Lipsa de exercitii fizice – lipsa de activitate si exercitiu fizic poate duce la obezitate, diabet si hipertensiune arteriala.
  • Dieta nesanatoasa – alimentele care au un continut ridicat de grasimi, sodiu sau zahar putand amplifica alti factori de risc.

Apneea in somn, stresul si consumul exagerat de alcool reprezinta alti factori de risc care pot creste probabilitatea de dezvoltare a aterosclerozei.


Complicatii ale aterosclerozei


Complicatiile acestei boli depind de arterele blocate. Cele mai cunoscute complicatii sunt:

  • Boala coronariana – aceasta apare atunci cand arterele coronare se ingusteaza si poate produce durere in piept, infarct miocardic sau insuficienta cardiaca.
  • Boala arteriala carotida – provocata de ingustarea arterelor care aprovizioneaza creierul cu sange, aceasta poate produce un accident inschemic trazitoriu sau AVC.
  • Ingustarea vaselor de sange de la nivelul membrelor superioare si inferioare (boala arteriala periferica).
  • Anevrism – complicatie severa care pot aparea oriunde in corp si care este caracterizata prin dilatarea unui vas de sange. Majoritatea persoanelor cu anevrism nu prezinta simptome. Daca un anevrism se rupe, acesta poate pune viata in pericol.
  • Boli cronice renale – provocate de ingustarea arterelor care duc spre rinichi.


Metode de prevenire a aterosclerozei


Aceleasi schimbari ale stilului de viata recomandate pentru tratarea aterosclerozei pot ajuta si la prevenirea ei. Acestea includ:

  • Renuntarea la fumat;
  • Dieta sanatoasa;
  • Exercitii fizice regulate;
  • Mentinerea unei greutati corporale normale.


Diagnosticarea aterosclerozei


Diagnosticul de ateroscleroza se va pune in urma efectuarii unui istoric medical, examen clinic general si in baza testelor efectuate. In timpul examenului clinic, medicul poate observa semne de ingustare sau intarire a arterelor prin:

  • Puls slabit sau absent sub zona ingustata a arterei;
  • Tensiune arteriala scazuta la nivelul membrului afectat;
  • Prezenta anumitor sunete, auzite doar cu ajutorul stetoscopului.


In functie de rezultatele obtinute, medicul poate cere unul sau mai multe teste aditionale, cum ar fi:

  • Analize de sange – pentru a verifica nivelul colesterolului si a glicemiei.
  • Ecografie Doppler – o investigatie imagistica, realizata cu ajutorul ultrasunetelor. Aceata masoara fluxul de sange (directia, viteza, volumul) din artere sau vene.
  • Electrocardiografie (EKG) – daca semnele si simptomele apar de obicei in timpul efortului fizic, medicul poate cere ca persoana sa mearga pe banda rulanta sau pe bicicleta stationara in timpul efectuarii electrocardiografiei.
  • Angiografie – acest test poate dezvalui daca arterele coronare sunt ingustate sau blocate folosind substanta de contrast si raze X.


Tratamentul aterosclerozei


In majoritatea cazurilor, schimbarile aduse stilului de viata reprezinta cel mai potrivit tratament pentru ateroscleroza. Cu toate acestea, anumite cazuri pot necesita tratament medicamentos, in timp ce altele ar putea beneficia doar de pe urma unei interventii chirurgicale.


Anumite medicamente pot incetini sau chiar inversa efectele aterosclerozei. In functie de fiecare caz in parte, medicul va prescrie medicamentele corespunzatoare, pentru a obtine rezultatul cel mai bun.


In unele cazuri este nevoie de un tratament mai agresiv pentru a trata ateroscleroza. Pentru simptomele severe sau blocaj care pot pune viata in pericol, se poate opta pentru tratament chirurgical. Medicul specialist va alege cea mai buna forma de tratament de la caz la caz.

Acest articol este de natura informativa si nu inlocuieste un consult medical specializat.
despre-medicina.ro, proprietarul si colaboratorii sai nu pot fi considerati raspunzatori pentru niciun prejudiciu/pierdere de orice fel.

Surse:

National Heart, Lung, and Blood Institute

Mayo Clinic

Medical News Today

Pixabay